Companiile de stat, cu reguli noi: șefii vor fi aleși prin concurs, iar o treime din consilii va fi independent

Cel puțin o treime din consiliile întreprinderilor de stat și ale societăților cu capital majoritar public vor fi formate din membri independenți, iar administratorii vor fi selectați prin concurs. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un proiect de lege care vizează administrarea proprietății publice în Republica Moldova.

Documentul propune o reorganizare a guvernanței corporative în întreprinderile de stat și societățile cu capital de stat. În mod concret, pentru companiile de interes public sau cele incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare, devine obligatoriu ca minimum o treime din membrii consiliului de administrație să fie independenți, nu reprezentanți ai autorităților.

În același timp, consiliile de administrație vor primi atribuții extinse. Acestea vor organiza concursuri pentru funcția de administrator, îl vor numi și revoca din funcție și îi vor stabili indicatorii de performanță, ceea ce marchează o schimbare importantă față de sistemul actual, în care rolul fondatorului era dominant.

Proiectul introduce și reguli noi pentru eficientizarea activității. Administratorii vor putea efectua achiziții de până la 400 000 de lei anual fără aprobări suplimentare, dar până la 50% din valoarea activelor, pentru a reduce blocajele birocratice, însă este interzisă fragmentarea contractelor pentru a evita procedurile legale.

Totodată, întreprinderile de stat vor fi obligate să funcționeze în baza unei strategii de dezvoltare pe 5 ani, care va include obiective economice clare și indicatori de performanță, iar toate întreprinderile, indiferent de mărime, vor fi supuse auditului financiar anual.

Potrivit notei informative, modificările vin după ce au fost constatate probleme precum suprapunerea competențelor între instituții, proceduri prea birocratice și lipsa unei planificări strategice. Autorii susțin că noile reguli vor crește transparența, vor reduce riscurile de corupție și vor îmbunătăți gestionarea patrimoniului public.

Legea ar urma să intre în vigoare la 6 luni de la publicare, iar autoritățile vor avea la dispoziție până la 12 luni pentru a ajusta componența consiliilor conform noilor cerințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#membri independenți #reguli noi #companii de stat #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație