Copiii din Orhei învăță engleza într-un mod inedit. O profesoară și-a transformat visul în realitate cu sprijinul UE

22 Apr. 2024, 11:14
 // Categoria: Slider // Autor:  Soroceanu Olga
22 Apr. 2024, 11:14 // Slider //  Soroceanu Olga

Silvia Rînja, una dintre beneficiarele „Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei”, a fondat la Peresecina, r. Orhei, centrul „English Boom”, unde predă engleza copiilor. Motivată să ofere copiilor din sat acces la educație lingvistică de calitate, Silvia a obținut un grant de 2.000 de euro și a participat la un program intensiv de mentorat.

Împreună cu o echipă dedicată, a transformat visul ei în realitate, oferind lecții de engleză într-un mod inovator și distractiv. Elevii beneficiază nu doar de cunoștințele lingvistice, ci și de experiențe memorabile, cum ar fi petrecerile tematice organizate în cadrul centrului.

„Eu sunt din Orhei, știu că multe granturi erau pentru femei în afaceri și anume pentru femeile din zonele rurale și m-am gândit de ce nu aș putea să deschid ceva într-o zonă rurală într-un sat foarte frumos, mare, unde cerere este doar că la moment nu era un centru concret de engleză pentru că eu aveam câțiva copii cu care lucram în particular în Peresecina și am văzut că majoritatea pleacă sau la Orhei sau la Chișinău, unde este pierdere de timp și de bani. M-am gândit că este rentabil pentru ambele părți și pentru mine și pentru ei dacă aș deschide ceva aici”, menționează profesoara de engleză, fondatoarea centrului „English Boom”.

Afacerea Silviei a început cu pași siguri acum doi ani, grație unui grant de 2.000 de euro, a unui program amplu de mentorat și a mai multor instruiri.

„Ai foarte mult nevoie de încredere în tine sau de un sfat la timp. Ei au organizat foarte multe instruiri cu experți, cu contabili, cu persoane de la FISC. Pentru că am deschis SRL și foarte multe chestii juridice” , mai menționează Silvia.

Fiecare lecție este una specială, susțin micii elevi care frecventează centrul de engleză din Peresecina. Copiii au surprize din partea Silviei, iar cunoștințele obținute îi ajută la școală.

„În primul rând îmi place profesoara, într-al doilea rând îmi place că organizăm foarte mule sărbători, „party-uri”, cum ar fi Revelionul, Halloween, etc.”, spune Alexia Colac, elevă.

Fabian Sîouz, elev: „Vin aici, pe lângă lecțiile de la școală, deoarece vreau să învăț mult mai mult decât știu la școală. Și vreau să spun că este o lecție mai deschisă, mai interesantă, mai cu distracție. Când învățam ceva nou de exemplu, ne laudă că uite știm suplimentar și câteodată chiar ne ajută la evaluări. La școală învățăm ceea ce învățăm la școală, nu și aici, dar folosesc informația de aici acolo pentru a avea mai multe cunoștințe la școală”.

Silvia a dezvăluit planurile de viitor și a oferit un sfat celor care vor să pornească o mică afacere: „Vreau să investesc într-o tablă interactivă, acesta este următorul obiectiv la mine în agendă și lucrez la aceasta. Am scris un proiect, un plan de afaceri”.

„Dacă ai făcut primul pas, curajul vine din acțiune. Cu cât mai multă acțiune faci, cu atât mai mult curaj o să ai. Dacă aveți o idee și vi se pare că ar merge, înseamnă că ideea voastră este bună și are dreptul la supraviețuire”, mai spune tânăra antreprenoare.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!