Crezi/ Nu crezi? ACC: Nu va fi miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale

Anatolie Lichii, director general interimar al „Apă-Canal Chișinău” SA, a dat asigurări că, pe timp de caniculă, în capitală nu va apărea miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale. „Administrația „Apă-Canal Chișinău” SA monitorizează zilnic procesul tehnologic, instalațiie sunt pregătite și pentru activitate în condiții de temperaturi ridicate ale aerului. Depunem maxim efort ca să nu fie miros după zona de protecție de 500 de metri”, a spus Anatolie Lichii astăzi, 2 august, la ședința operativă a serviciilor municipale.

Potrivit responsabilului de la ACC, stația de epurare a apelor reziduale funcționează în regim normal, iar instalațiile tehnologice funcționează conform cerințelor tehnice. Debitul zilnic la stația de epurare constituie 140 de mii de metri cubi și deversările în râul Bâc sunt conform actelor normative în vigoare.

În ceea ce privește reconstrucția stației de epurare în șantier, în perioada 26-30 iulie la aceste lucrări au fost antrenați circa 50 de muncitori. La momentul actual contiunuă lucrările la clădirea de admisie și la clădirea de pretratare și evacuare a nămolului în exces. Permanent în șantier este monitorizată calitatea lucrărilor, a specificat Anatolie Lichii.

În săptămâna trecută, ACC a efectuat 33 de controale, dintre care 8 – inopinate și 25 – ordinare. În prezent probele de apă prelevate sunt cercetate în laborator. În funcție de rezultatele testelor, agenților economici le vor fi înaintate prescripții.

Mâine, 3 august, la „Apă-Canal Chișinău” SA va avea loc o ședință, la care va fi discutat mersul lucrărilor de reconstrucție la stația de epurare a apelor reziduale. Proiectul se realizează din bani oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

#Stația de epurare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.