Crezi/ Nu crezi? ACC: Nu va fi miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale

02 Aug. 2021, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Aug. 2021, 14:24 // Actual //  MD Bani

Anatolie Lichii, director general interimar al „Apă-Canal Chișinău” SA, a dat  asigurări că, pe timp de caniculă, în capitală nu va apărea miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale. „Administrația „Apă-Canal Chișinău” SA monitorizează zilnic procesul tehnologic, instalațiie sunt pregătite și pentru activitate în condiții de temperaturi ridicate ale aerului. Depunem maxim efort ca să nu fie miros după zona de protecție de 500 de metri”, a spus Anatolie Lichii astăzi, 2 august, la ședința operativă a serviciilor municipale.

Potrivit responsabilului de la ACC, stația de epurare a apelor reziduale funcționează în regim normal, iar instalațiile tehnologice funcționează conform cerințelor tehnice. Debitul zilnic la stația de epurare constituie 140 de mii de metri cubi și deversările în râul Bâc sunt conform actelor normative în vigoare.

În ceea ce privește reconstrucția stației de epurare în șantier, în perioada 26-30 iulie la aceste lucrări au fost antrenați circa 50 de muncitori. La momentul actual contiunuă lucrările la clădirea de admisie și la clădirea de pretratare și evacuare a nămolului în exces. Permanent în șantier este monitorizată calitatea lucrărilor, a specificat Anatolie Lichii.

În săptămâna trecută, ACC a efectuat 33 de controale, dintre care 8 – inopinate și 25 – ordinare. În prezent probele de apă prelevate sunt cercetate în laborator. În funcție de rezultatele testelor, agenților economici le vor fi înaintate prescripții.

Mâine, 3 august, la „Apă-Canal Chișinău” SA va avea loc o ședință, la care va fi discutat mersul lucrărilor de reconstrucție la stația de epurare a apelor reziduale. Proiectul se realizează din bani oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!