Crezi/ Nu crezi? ACC: Nu va fi miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale

Anatolie Lichii, director general interimar al „Apă-Canal Chișinău” SA, a dat asigurări că, pe timp de caniculă, în capitală nu va apărea miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale. „Administrația „Apă-Canal Chișinău” SA monitorizează zilnic procesul tehnologic, instalațiie sunt pregătite și pentru activitate în condiții de temperaturi ridicate ale aerului. Depunem maxim efort ca să nu fie miros după zona de protecție de 500 de metri”, a spus Anatolie Lichii astăzi, 2 august, la ședința operativă a serviciilor municipale.

Potrivit responsabilului de la ACC, stația de epurare a apelor reziduale funcționează în regim normal, iar instalațiile tehnologice funcționează conform cerințelor tehnice. Debitul zilnic la stația de epurare constituie 140 de mii de metri cubi și deversările în râul Bâc sunt conform actelor normative în vigoare.

În ceea ce privește reconstrucția stației de epurare în șantier, în perioada 26-30 iulie la aceste lucrări au fost antrenați circa 50 de muncitori. La momentul actual contiunuă lucrările la clădirea de admisie și la clădirea de pretratare și evacuare a nămolului în exces. Permanent în șantier este monitorizată calitatea lucrărilor, a specificat Anatolie Lichii.

În săptămâna trecută, ACC a efectuat 33 de controale, dintre care 8 – inopinate și 25 – ordinare. În prezent probele de apă prelevate sunt cercetate în laborator. În funcție de rezultatele testelor, agenților economici le vor fi înaintate prescripții.

Mâine, 3 august, la „Apă-Canal Chișinău” SA va avea loc o ședință, la care va fi discutat mersul lucrărilor de reconstrucție la stația de epurare a apelor reziduale. Proiectul se realizează din bani oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

#Stația de epurare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.