Criza gazelor! Europa riscă să înghețe de frig în mijlocul iernii dacă ruşii închid robinetul. Prețul a crescut cu 60%

Europa riscă să rămână fără rezerve de gaze naturale în mijlocul vârfului de cerere din timpul iernii, în cazul în care livrările Rusiei prin intermediul unei conducte critice se vor opri complet, potrivit consultantului Wood Mackenzie, scrie Bloomberg.

În cel mai pesimist scenariu, în care conducta Nord Stream către Germania este închisă în totalitate, Europa nu va reuşi să atingă nivelurile de stocare pe care Uniunea Europeană le-a ordonat până la începutul sezonului de încălzire în noiembrie.

Iar regiunea ar putea rămâne complet fără stocuri până în ianuarie, a declarat prin e-mail Massimo Di Odoardo, vicepreşedinte pentru cercetare în domeniul gazelor şi GNL la WoodMac.

„Chiar şi luând în considerare măsurile de contracarare, ar putea fi inevitabil să fie nevoie de o anumită raţionalizare a cererii”, a avertizat Di Odoardo.

Într-o mişcare care a agitat pieţele energetice şi a alimentat o nouă creştere a preţurilor, gigantul rus Gazprom PJSC a redus livrările către clienţii din Italia, Germania, Franţa şi Austria în ultimele două zile.

Exportatorul a declarat că a fost nevoit să reducă capacitatea legăturii sale Nord Stream, care traversează Marea Baltică, din cauza unor probleme legate de reparaţiile turbinelor produse de Siemens AG. Însă Germania a contestat acest lucru, calificând reducerile drept „motivate politic” şi menite să tulbure pieţele.

În cazul în care fluxurile scăzute din Rusia vor persista mai mult timp, acestea ar putea deraia campania de reumplere a depozitelor de vară, chiar în momentul în care stocurile se redresau, ceea ce ar fi sporit optimismul că regiunea va atinge obiectivul UE de umplere de minimum 80% înainte de 1 noiembrie.

Preţurile europene la gazele naturale s-au îndreptat spre cea mai mare creştere săptămânală de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, în timp ce reducerile profunde de aprovizionare ale Moscovei se răsfrâng asupra întregii regiuni.

Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 8,4%, ducând câştigul din această săptămână la aproximativ 60%. Eni SpA va primi vineri doar jumătate din ceea ce a solicitat de la Gazprom PJSC, faţă de aproximativ două treimi în ziua precedentă. Reducerile au afectat unii dintre cei mai mari consumatori, ceea ce reprezintă o lovitură pentru o regiune care se luptă deja cu o inflaţie în creştere şi o creştere slabă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.