Cu viteza luminii. Guvernul a bătut palma cu FMI pentru jumătate de miliard de dolari. Ce condiții pune fondul

Misiunea FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind un program de reforme economice pe o durată de 40 de luni, în valoare de circa 564 milioane de dolari SUA, care va fi susținut printr-un acord pe 3 ani, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF). Noul program are ca scop susținerea redresării economice și lansarea unei agende ambițioase de reformare a guvernanței și cadrului instituțional.

Prima tranșă de 81 mil. USD urmează să fie debursată până la sfârșitul anului imediat ce noul program cu FMI va fi aprobat de Consiliul de Directori al instituției.

Consiliului de directori executivi este preconizată pentru luna decembrie, cu condiția că vor fi implementate câteva acțiuni prealabile ce țin de independența BNM, corectarea derapajelor anterioare de la politicile trasate și adoptarea unor planuri bugetar-fiscale credibile.

”Deficiențe generale de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare îmbunătățirea semnificativă a nivelului de trai al populației în condițiile pandemiei de COVID-19. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității, iar cadrul anticorupție și cel de asigurare a supremației legii sunt ineficiente. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu studii și experiență, limitează în continuare acumularea capitalului uman”, se arată în declarația FMI.

Potrivit lui, Rodgers Chawani Noul, reprezenrtantul permanent al FMI în Moldova, ”noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide, cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței și responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementării și încurajarea concurenței”.

”Anunț că s-au finalizat cu succes negocierile cu FMI privind lansarea unui nou program cu FMI. Programul este un catalizator pentru noi finanțări din partea altor parteneri și oferă încredere investitorilor și suport economic Guvernului”, a declarat premierul, Natalia Gavrilița.

#564 mil. USD #acord #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția