Cum a modificat Iranul dronele furnizate Rusiei pentru a provoca daune maxime infrastructurii energetice a Ucrainei

11 Feb. 2023, 07:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2023, 07:42 // Actual //  bani.md

Iranul modifică dronele de atac pe care le livrează Rusiei, astfel încât focoasele explozive să poată provoca daune maxime instalațiilor de infrastructură din Ucraina, informează CNN, citând un nou raport de investigație al organizației Conflict Armament Research (CAR) din Marea Britanie.

Grupul de investigații a examinat focosul neexplodat al unei drone iraniene Shahed-131 descoperit în regiunea Odesa în octombrie. Potrivit analiștilor, focoasele, de aproximativ doi metri, au fost „modificate în grabă cu straturi prost montate de zeci de fragmente mici de metal” care se împrăștie pe o rază mare la impact.

În jurul perimetrului focosului au existat și 18 „încărcări” mai mici, care, atunci când sunt topite de exploziv, sunt capabile să străpungă armura și să creeze un fel de efect exploziv de „360 de grade”, se arată în raportul CAR.

Combinația acestor elemente crește semnificativ capacitatea focosului de a distruge ținte precum centralele electrice, rețelele de distribuție, liniile electrice și transformatoarele mari și puternice, potrivit raportului. De asemenea, complică foarte mult lucrările de reparații.

„Au existat multe speculații că, probabil, acești explozivi sunt ieftini și simpli”, a declarat pentru CNN Damien Spleeters, unul dintre anchetatorii care lucrează la raport. „Dar privind focosul, este clar că s-a gândit mult pentru a se asigura că poate provoca cât mai multe daune posibile infrastructurii pe o rază mare”.

Rusia a lansat peste zece lovituri masive împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, folosind simultan zeci de rachete și drone fabricate iranian. Aceste atacuri au ucis zeci de civili și au deteriorat grav sistemul energetic al Ucrainei, provocând întreruperi de energie, încălzire și apă în toată țara și forțând autoritățile să impună întreruperi de curent.

Direcția principală de informații militare ucrainene a declarat pe 4 ianuarie că forțele ruse au folosit aproximativ 660 de drone Shahed-131 și -136 de fabricație iraniană în Ucraina de la prima lor folosire în septembrie 2022.

Rusia a devenit dependentă de dronele iraniene, deoarece acestea reprezintă o alternativă ieftină la rachetele de precizie, al căror stoc armata rusă l-a epuizat semnificativ.

Atacuri masive la o zi după turneul lui Volodimir Zelenski în Europa

Rusia a lansat vineri, 10 februarie, „atacuri masive” cu rachete și drone, la o zi după turneul lui Volodimir Zelenski în Europa. Sirenele de raid aerian au fost declanșate în mare parte din țară vineri dimineață.
„Inamicul a lovit orașe și facilități de infrastructură critică”, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei, adăugând că șapte drone kamikaze de fabricație iraniană au fost lansate din Marea Azov și șase rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.
Forțele aeriene au precizat că au doborât cinci drone și cinci rachete Kalibr.

Rusia a efectuat, de asemenea, un atac masiv cu „până la 35 de rachete antiaeriene ghidate” în regiunea Harkov din est și regiunea Zaporojie din sud, relatează AFP.

În Harkov „au fost vizate instalații critice și de infrastructură”, ceea ce a dus la incendii, dar care au fost stinse rapid, a declarat guvernatorul Oleg Sinegubov.

El a precizat că nimeni nu a fost rănit, dar că unele părți ale orașului au rămas fără curent electric.

„Infrastructura energetică și industrială” a suferit pagube în Zaporojie, lăsând secțiuni ale orașului fără electricitate, a declarat oficialul local Anatoli Kurtev. Kurtev a declarat că au fost înregistrate 17 lovituri în decurs de o oră – „cel mai mare număr” de la invadarea Rusiei în urmă cu aproape un an.
Operatorul energetic ucrainean Ukrenergo a declarat că „mai multe instalații de înaltă tensiune” au fost afectate în estul, vestul și sudul Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de energie electrică în unele zone.

Rusia a vizat și „centrale electrice și instalații ale sistemului de transmisie”, a declarat Ukrenergo, adăugând că au fost instituite întreruperi de urgență ale energiei electrice.

Conflictul escaladează în sud și est

Kievul a anunțat în ultimele zile un nou asalt din partea Moscovei, în apropierea zilei de 24 februarie, când se împlinește un an de la invazie.

Analiștii militari spun că președintele rus Vladimir Putin mizează pe timp și speră că sprijinul Europei pentru Ucraina va scădea, relatează Associated Press.

Agenția de informații militare de la Kiev a declarat că forțele rusești au lansat o ofensivă în regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, cu scopul de a prelua controlul total al întregii regiuni industriale, cunoscută sub numele de Donbas.

Forțele rusești au lovit joi infrastructura critică din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, și au lansat mai multe lovituri asupra infrastructurii energetice din Zaporojie vineri dimineață.

În Harkov, autoritățile încă încercau să stabilească informații privind victimele și amploarea distrugerilor, primarul Ihor Terekhov afirmând că ar putea exista întreruperi ale încălzirii și ale furnizării de electricitate și apă.

În orașul Zaporojie, forțele rusești au lovit de 17 ori în doar o oră, vineri dimineață, potrivit lui Anatoli Kurtiev, secretar al Consiliului municipal.

Oficialul ucrainean a spus că loviturile au vizat infrastructura energetică: „În doar o oră, au fost documentate 17 lovituri inamice în oraș – cel mai mare număr de la începutul invaziei la scară largă. Informațiile privind amploarea pagubelor și a victimelor sunt în curs de actualizare”, a spus acesta, potrivit CNN.

Întrebat dacă este de acord că ofensiva rusă a început deja, Pavlo Krilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat joi: „Da, cu siguranță”.

În jurul mai multor orașe, precum Bahmut, Avdiivka și Vuhledar, care au fost martore ale unora dintre cele mai sângeroase bătălii din război, „forțele și mijloacele inamicului se intensifică acolo cu o intensitate zilnică”, a spus oficialul ucrainean, citat de Reuters.
De asemenea, guvernatorul din Luhansk, Serhii Haidai, a declarat joi că „în ultima săptămână… până la 10 zile, frecvența bombardamentelor a crescut. Numărul zilnic de atacuri a crescut”.

El a spus că a avut loc un nou asalt major al Rusiei în jurul Kreminna, de-a lungul unei porțiuni nordice a frontului de est, dar că forțele Moscovei „nu au avut un succes semnificativ”.

Zona mai largă a Donbasului din estul țării, formată din Donețk și Luhansk, a fost unul dintre obiectivele majore ale Rusiei, iar Kremlinul le-a declarat în toamnă ca fiind printre cele patru teritorii anexate, în urma unor referendumuri denunțate de Occident ca fiind falsificate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală