Cum o mai duc oligarhii din Ucraina? Modul în care invazia rusă a schimbat soarta celor mai puternici businessmeni

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a creat câteva victime neașteptate: oligarhii țării, scrie Politico. Ucraina este considerată de mult timp una dintre cele mai corupte țări de pe Pământ, iar cele câteva zeci de oameni de afaceri care au controlat o mare parte din bogăția sa, precum și posturile de televiziune, minele, băncile, magazinele, fermele, proprietățile imobiliare și multe altele sunt văzute ca fiind contribuitori cheie la această situație, potrivit spotmedia.ro.

Unul dintre ei – baronul ciocolatei Petro Poroșenko – a fost chiar președinte din 2014 până în 2019.

Dar invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în norocul lor. Uriașele uzine metalurgice din Mariupol, deținute de Rinat Akhmetov, au fost transformate în ruine fumegânde, terenurile agricole stau degeaba și sunt împânzite de mine, fabricile nu funcționează din cauza întreruperilor de energie electrică, iar exporturile pe mare s-au micșorat.

Influența politică a super-bogaților s-a prăbușit și ea.

Chiar înainte de război, președintele Volodymyr Zelenskyy a promovat o lege de dezoligarhizare menită să limiteze influența lor politică.

Războiul a consolidat acest efort. Zelenskyy nu mai are nevoie de sprijinul politic și financiar al oligarhilor, iar experiența usturătoare a apărării țării împotriva agresiunii rusești îi va face probabil pe ucraineni mai puțin dornici să se plece din nou în fața mega-bogaților. Reducerea corupției și consolidarea statului de drept reprezintă, de asemenea, o condiție pentru o mare parte din ajutorul care se varsă în Ucraina.

Iată o privire asupra modului în care războiul cu Rusia a schimbat soarta financiară și politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni.

Rinat Akhmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Akhmetov plătește un preț mare pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri – conglomeratul metalurgic Metinvest – a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei. Combinatul siderurgic Azovstal și Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forțele rusești în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale – inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere și de prelucrare – au fost fie deteriorate, fie confiscate de forțele rusești.

Companiile lui Akhmetov au făcut rost de bani și resurse pentru a ajuta la efortul de război, oferind peste 100 de milioane de dolari în veste antiglonț și căști, materiale pentru fortificații, vehicule pentru militari, kituri alimentare și medicamente pentru civili.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Akhmetov, acesta s-a întors în Ucraina cu o zi înainte de invazia Rusiei.

„A întâlnit începutul războiului acasă, la Kiev. De atunci, el nu a părăsit Ucraina nicio zi”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Potrivit ediției ucrainene a revistei Forbes, averea lui Akhmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

„Deoarece acțiunile militare intense și atacurile cu rachete din Ucraina continuă, din păcate, aproape zilnic, în această etapă nu este posibil un calcul precis și complet al pierderilor, iar estimările pot fi incorecte și neconcludente”, a declarat purtătorul de cuvânt.

În 2021, Zelenskyy l-a acuzat că a încercat să organizeze o lovitură de stat, acuzație pe care Akhmetov a negat-o cu tărie. De la invazie, el și-a predat licențele media (spre lauda lui Zelenskyy), iar sprijinul său total pentru efortul de război îi cumpără ceva susținere.

Viktor Pinchuk

De la începutul invaziei Rusiei, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ națiunile occidentale să își consolideze sprijinul militar și a criticat unele țări, precum Germania, pentru că trag de timp.

Până la sfârșitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susținerea armatei și civililor din Ucraina, potrivit fundației sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele rusești se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staționați în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului – construit în jurul producătorului de țevi și roți de cale ferată Interpipe –a suferit mai puțin decât afacerile altor oligarhi.

„Situația financiară a holdingului s-a înrăutățit, dar nu se poate spune că este un dezastru”, a declarat Alexander Paraschiy, șeful departamentului de cercetare al companiei ucrainene de consultanță Concorde Capital.

„Au fost mai mult afectați nu atât de ostilități, cât de creșterea prețurilor la energie și de problemele cu logistica”, a explicat el, deoarece războiul a redus capacitatea Interpipe de a exporta pe mare.

Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Biroul de presă al lui Pinchuk nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Petro Poroșenko

Înainte de război, Poroșenko se lupta pentru viața sa politică, confruntându-se cu acuzații de înaltă trădare și complicitate la terorism. Potrivit procurorilor de stat, Poroșenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăție, o parte din bunurile și proprietățile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev.

Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroșenko și-au atenuat criticile la adresa lui Zelenskyy.

„În prima zi a agresiunii rusești, 24 februarie, am venit la Zelenskyy și i-am spus: ”Nu mai sunt liderul opoziției. Atât eu, cât și tu suntem soldați. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni””, a declarat el într-un interviu acordat VOA.

Poroșenko, care a favorizat politicile naționaliste atunci când era președinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare și a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război – deși biroul lui Zelenskyy l-a acuzat de PR inutil.

Companiile lui Poroșenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forțele armate, a declarat purtătorul său de cuvânt. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia și Marea Britanie, camionete cu tracțiune integrală, veste antiglonț, căști, combustibil și multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Biroul de presă al lui Poroșenko a refuzat să comenteze cu privire la pierderea afacerilor sale și a averii personale cauzată de război.

Ihor Kolomoisky

Kolomoisky a fost văzut ca principalul susținător original al lui Zelenskyy – folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor și comediant în timpul alegerilor prezidențiale din 2019.

Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoisky de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiție al SUA a susținut că Kolomoisky și un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocații săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autoritățile ucrainene în urmă cu șapte ani, după ce autoritățile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari în contabilitatea sa, iar Kolomoisky încă se luptă pentru returnarea acestuia.

„Kolomoisky are foarte puține șanse să recupereze ceva prin intermediul instanței”, a declarat Paraschiy de la Concorde Capital.

În iulie, Zelenskyy ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoisky cetățenia ucraineană, deoarece acesta are și pașapoarte israeliene și cipriote. Kolomoisky se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participațiilor la principala companie energetică a țării, Ukrnafta, controlată parțial de Kolomoisky.

Kolomoisky nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, a fost cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; se pare că președintele rus Vladimir Putin este nașul fiicei sale.

Înțelegerea sa cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat și se confrunta cu o anchetă pentru posibilă înaltă trădare, fiind acuzat de cooperare cu Rusia în ceea ce privește extracția ilegală de gaze în Marea Neagră, precum și aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas.

Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească țara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deținuți de ruși. Nu se știe unde se află în prezent.

De asemenea, Croația a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitație în beneficiul Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.