Cum pot spori europenii presiunea pe Putin prin reglarea termostatelor cu un grad mai jos?

Reducerea încălzirii cu 1 grad C în clădirile rezidenţiale din UK ar duce la scăderea cu 10% a facturilor de energie pe an, potrivit Energy Savings Trust.

Poate că reducerea temperaturii de încălzire a locuinţelor şi clădirilor comerciale cu un singur grad C nu pare un gest impresionant când mii de oameni sunt ucişi în războiul brutal purtat de Vladimir Putin în Ucraina, însă aceasta ar putea fi una dintre puţinele modalităţi prin care oamenii de rând din Europa, şi din întreaga lume, ar putea avea un impact asupra evenimentelor, notează The Guardian.

Europa este masiv dependentă de gazele ruseşti, acestea reprezentând până la 45% din importurile UE. Iar cu preţurile în creştere dramatică, aproximativ 500 milioane de dolari intră în visteria Rusiei pentru războiul purtat de Kremlin.

Dacă Europa vrea să-l oprească pe Putin, sunt necesare sancţiuni, dar şi surse alternative de energie. Războiul din Ucraina a scos la iveală un adevăr pe care guvernele trebuie să-l înveţe: energia este o problemă de securitate naţională, iar renunţarea la combustibilii fosili este o sursă de putere. Reducerea încălzirii cu 1-2 grade Celsius în clădirile rezidenţiale şi comerciale din Europa ar reduce depedenţa de gazele ruseşti cu aproape 10%, potrivit unor noi estimări, scrie Financial Times.

Reglarea termostatelor la o temperatură mai scăzută în clădiri la nivelul UE ar duce la economisirea a 130 TWh în decurs de un an, estimează cercetătorii think tankului economic Bruegel. UE importă aproximativ 1.700 TWh de gaze anual din Rusia. Şi Marea Britanie ar putea economisi mai mult de jumătate din gazele importate din Rusia dacă gospodăriile ar reduce temperatura boilerelor sau nivelul căldurii din radiatoare la 50 de grade, potrivit Energy & Utilities Alliance, o asociaţie nonprofit.

În mod similar, reducerea încălzirii cu 1 grad C în clădirile rezidenţiale din UK ar duce la scăderea cu 10% a facturilor de energie pe an, potrivit Energy Savings Trust.

Războiul din Ucraina a determinat ţările UE să-şi accelereze reorientarea către surse regenerabile mai ieftine de energie, în condiţiile în care acestea reanalizează implicaţiile dependenţei lor energetice la nivelul securităţii naţionale.

Unele îşi fac de asemenea planuri de urgenţă în cazul întreruperii furnizării de gaze ruseşti, acestea implicând găsirea de soluţii imediate de back-up, cum ar fi măsuri de economisire a energiei şi de reducere a cererii.

Cercetătorii de la Bruegel au arătat că deşi măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor ar reduce masiv dependenţa UE de gaze, îmbunătăţirile necesare ar implica un proces prea lent pentru a face o diferenţă semnificativă în viitorul imediat.

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.