Cum programele spion au permis guvernelor să monitorizeze discuțiile private

Industria de supraveghere, în plină expansiune, a permis guvernelor să meargă peste statul de drept și să monitorizeze comunicările private la discreția lor, potrivit freedomhouse.org.

Astfel, 45 de țări sunt suspectate că au acces la programe spyware și tehnologii de extracție, achiziționate de la companii private.

De exemplu, Mexic de când a încheiat un contract de 32 de milioane cu grupul NSO din Israel, în 2014, guvernul a devenit unul dintre cei mai mari abuzatori din lume, care utilizează programe spion pegas.

În Ungaria prin intermediul programelor spion pegas au fost compromise telefoanele a doi jurnaliști, care au investigat corupția guvernanților.

Myanmar a utilizat tehnologia achiziționată din Israel, SUA și Suedia pentru a accesa datele de pe dispozitivele celor care au participat din februarie 2021.

Maroc este suspectat că a achiziționat tehnică cu programe spion din Germania, Israel și grupul NSO.

În anul 2019 forțele de securitate nigeriene au utilizat metode comerciale de extracție a datelor pentru a identifica sursele jurnaliștilor, care au scris despre operațiunile militare.

În India programele spion Net Wire și Pegasus au fost implementate pentru a urmări activitatea jurnaliștilor, activiștilor și persoanelor din opoziție.

#programe spion #monitorizare #guverne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile administrate de autoritățile fiscale și vamale ale Republicii Moldova au continuat să crească în 2026. În perioada ianuarie–iulie, încasările totale au ajuns la aproximativ 48,26 miliarde de lei, cu 1,31 miliarde de lei sau 2,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele operative ale Ministerului Finanțelor.

Pentru comparație, în primele șapte luni ale anului 2025 veniturile totale constituiau circa 46,95 miliarde de lei.

O evoluție s-a înregistrat în luna iulie. Încasările au ajuns la aproximativ 4,20 miliarde de lei, față de 3,61 miliarde de lei în iulie 2025. Creșterea este de aproximativ 596 milioane de lei, echivalentul a 16,5%.

Cel mai mare salt a fost raportat de Serviciul Fiscal de Stat. În iulie, Fiscul a colectat aproximativ 1,64 miliarde de lei, față de 1,07 miliarde de lei în aceeași lună a anului trecut. Diferența este de peste 570 milioane de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 53,2%.

Serviciul Vamal a raportat, la rândul său, încasări de circa 2,75 miliarde de lei în iulie, cu 413 milioane de lei sau 17,6% peste nivelul din iulie 2025.

Pe ansamblul perioadei ianuarie–iulie, Serviciul Fiscal a acumulat aproximativ 22,79 miliarde de lei, cu 2,83 miliarde de lei sau 14,2% mai mult decât în primele șapte luni ale anului precedent.

Încasările Serviciului Vamal au ajuns la circa 27,21 miliarde de lei, comparativ cu 24,94 miliarde de lei anul trecut. Creșterea este de aproximativ 2,27 miliarde de lei sau 9,1%.

Datele Ministerului Finanțelor scot însă în evidență și o evoluție negativă în categoria „alte venituri”. Acestea au coborât în ianuarie–iulie la aproximativ 1,99 miliarde de lei, de la 4,89 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Scăderea este de aproape 2,89 miliarde de lei, respectiv circa 59%.

Doar în luna iulie, „alte venituri” au constituit aproximativ 116 milioane de lei, față de aproape 452 milioane de lei în iulie anul trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de circa 74%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru întreg anul 2026 sunt prevăzute venituri totale de aproximativ 77,26 miliarde de lei. La sfârșitul lunii iulie, nivelul de executare a planului anual era de 62,5%, astfel că până la atingerea nivelului programat pentru întregul an mai rămâneau de acumulat aproximativ 29 miliarde de lei.