Mold-street: Palatulul lui Stati, părăsit, din centrul Chișinăului a fost vândut. Cine este cumpărătorul

29 Sept. 2021, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Sept. 2021, 10:32 // Actual //  bani.md

Clădirea nefinalizată din centrul Capitalei, construită de o companie a miliardarului Anatolie Stati, a fost vândută în cadrul unei licitații cu câteva necunoscute.

Este vorba despre blocul cu nouă etaje de pe bulevardul Ștefan cel Mare, 150, amplasat chiar vizavi de grădina publică Ștefan cel Mare, scrie mold-street.com.

Construcția acestuia a început încă în 2010 și, după o schimbare de proprietar, în 2016, a fost preluată de Moldindconbank pentru neachitarea creditelor.

Noul proprietar este Nova Lines Inc, o companie IT locală, care are unic asociat pe Mihai Sava. Schimbarea proprietarului a fost deja înregistrată la Agenția pentru Servicii Publice (ASP).

Erau doritori să dea și 10 mil. de euro

Mold-street.md a aflat că o altă companie locală de construcție era gata să ofere pentru imobil exact cât a cerut banca – 10 milioane de euro (cu TVA), oferind și dovezi de deținere și proveniență a acestei sume.

Cu toate acestea, surse care au dorit să rămână anonime, susțin că imobilul ar fi fost vândut de bancă la un preț de 9 milioane de euro companiei Nova Lines Inc.

Cumpărătorul nu infirmă, dar nici nu confirmă suma de 9 milioane. Administratorul Nova Lines Inc, Denis Madraburcă, ne-a spus că deocamdată nu oferă detalii pe marginea tranzacției, dar și a planului de investiții în noua achiziție.

Și Moldindconbank nu a oferit deocamdată detalii din culisele tranzacției. Compania de PR, contractată de bancă pentru servicii de comunicare, ne-a asigurat că a transmis conducerii Moldindconbank întrebările noastre, doar că până în momentul publicării materialului instituția nu a oferit nicio informație.

Din America, revine în Moldova?

Firma Nova Lines Inc SRL a fost fondată în aprilie 2018 de Liuba Tcacenco și avea inițial denumirea de Pro Solutions Company SRL. Anul trecut aceasta și-a schimbat numele dar și fondatorul.

Mihai Sava, noul proprietar al firmei, respectiv și a terenului și clădirii, comparabile cu suprafața Parlamentului Republicii Moldova, apare ca asociat și administrator la o firmă cu același nume din Chicago, SUA.

Specializată în prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activităţi conexe, dar și rezidentă a IT Park, Nova Lines Inc din Moldova a raportat anul trecut 35 de angajați, venituri de 21,8 milioane lei și un profit de 9,2 milioane lei. În 2019 avea vânzări de aproape 6 milioane de lei și pierderi de 375.000 lei.

Într-un interviu publicat în 2019, Mihai Sava spunea că a făcut primii pași în afaceri peste ocean.

În 2007, a fost printre primii studenți moldoveni, beneficiari ai „Work and Travel”, program care l-a adus la Chicago. Se laudă că a trecut toată ierarhia vieții – de la chelner până la șofer de track și specialist în montarea parchetului. La doar 25 de ani și-a cumpărat primul camion ca acum să fie proprietarul a o sută de mașini de mare tonaj, care circulă sub brandul Nova Lines.

Am încercat să aflăm chiar de la el care sunt planurile pentru Moldova, dar la mesajele trimise pe rețelele sociale nu a răspuns.

Menționăm că firma IT din Moldova nu are pagină WEB și nici date de contact precum telefon, adresă de mail, iar adresa juridică este într-un apartament. Lipsesc acestEa și pe pagina IT Park, al cărui rezident este compania.

Simbol al lucrurilor lăsate baltă

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1.640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10.750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10.950 de metri pătrați).

În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Pentahouse.

Ascom-Grup a cedat șantierul companiei Ozi Grup, care este afiliată grupului Ascom, dar proprietar apare Elena Ozerov. În prezent Ozi Grup este în procedură de insolvabilitate, ca şi alte companii afiliate lui Stati, inclusiv Ascom Grup.

În 2016, Moldinconbank a preluat imobilul în contul datoriilor pe care le avea compania, ca urmare a nerambursării creditelor și apoi l-a scos la mezat.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.