Cum va acoperi Moldova consumul de energie electrică în ianuarie 2025: Detalii despre producția locală și importuri

Pentru luna ianuarie 2025, SA Energocom a anunțat că va suplini necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (malul drept al râului Nistru) printr-o combinație de producție locală și importuri din România.

Astfel, centralele termice din Chișinău și Bălți vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 28% din consumul total de energie. În plus, sursele de energie regenerabilă vor contribui cu 46.000 MWh (10%), incluzând atât instalațiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât și cele de pe piața liberă. Totuși, sursele de energie regenerabilă sunt dependente de condițiile meteorologice și nu pot fi considerate surse sigure și continue.

Restul necesarului de energie, respectiv 62%, va fi acoperit prin importuri din România. Energia va fi achiziționată în principal de pe bursa OPCOM, cu aproximativ 178.000 MWh (39% din necesar), iar 105.000 MWh (23%) vor proveni din contracte bilaterale.

SA Energocom a lucrat pentru a obține cele mai avantajoase contracte pentru consumatorii Republicii Moldova, având în vedere fluctuațiile consumului în funcție de zi și noapte, zi lucrătoare și zi de odihnă, precum și ofertele de preț. De asemenea, Energocom va colabora cu operatorii sistemelor de transport din România și Republica Moldova pentru a asigura livrarea energiei conform angajamentelor contractuale. Este important de menționat că importurile din România sunt influențate de capacitatea comercială disponibilă la graniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata creditelor neperformante acordate populației pentru procurarea locuințelor a urcat la 8,6% la sfârșitul trimestrului II 2026, în timp ce în cazul creditelor de consum indicatorul a ajuns la 7,2%, arată Raportul de evaluare a stabilității financiare publicat de Banca Națională a Moldovei.

Datele pot sugera la prima vedere o deteriorare a capacității populației de a-și achita împrumuturile. Situația este însă mai nuanțată. Astfel, ponderea creditelor cu întârzieri efective la plată de peste 90 de zile este mult mai redusă, de numai 0,3% în cazul creditelor imobiliare și de 0,8% pentru creditele de consum.

Totodată, rata creditelor neperformante calculată conform cerințelor prudențiale nu trebuie confundată cu ponderea debitorilor care au încetat efectiv să-și achite ratele pentru perioade mai mari de trei luni.

BNM explică faptul că evoluția ascendentă a ratei creditelor neperformante pentru persoanele fizice este determinată în mare parte de factori nefinanciari și de aplicarea cerințelor prudențiale cu privire la clasificarea expunerilor. În cazul creditelor imobiliare, diferența dintre rata totală a creditelor neperformante și cea a împrumuturilor cu întârzieri mai mari de 90 de zile este deosebit de mare.

În cazul creditelor de consum, rata totală a împrumuturilor neperformante a ajuns la 7,2%, în timp ce creditele restante de peste 90 de zile reprezintă doar 0,8% din portofoliu. Pentru creditele ipotecare, diferența este și mai mare: 8,6% sunt clasificate drept neperformante, dar numai 0,3% au întârzieri mai mari de 90 de zile.

Evoluția are loc concomitent cu o creștere a creditării populației. Soldul creditelor pentru procurarea sau construcția locuințelor a crescut cu 28,3% într-un an, iar creditele de consum cu 26,1%, potrivit aceluiași raport.

#neperformante #bănci #credite