Ce s-ar întîmpla cu economia moldovenească, dacă BNM ar reacționa agresiv să readucă inflația

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum) în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu care a răspuns la întrebările anuale ale presei.

Guvernatorul spune că acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari)”, a precizat guvernatorul BNM.

Guvernatorul a spus că prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne”, a prcizat Armașu.

Potrivit șefului băncii centrae, accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

#prognoza #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul suspendat pe la Văleni a provocat pierderi de 480 de milioane de lei în trei ani.

Suspendarea traficului feroviar pe tronsonul Cahul–Giurgiulești, din cauza surpării căii ferate în zona Văleni, a generat pierderi pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” – peste 480 de milioane de lei în ultimii trei ani. Segmentul de cale ferată, afectat grav în 2022 de alunecările de teren cauzate de ploile de la acea vreme, a blocat circulația trenurilor spre portul Giurgiulești.

După mai bine de doi ani de stagnare, autoritățile anunță în sfârșit un progres: documentația de proiectare pentru reabilitarea sectorului feroviar din satul Văleni, raionul Cahul, a fost finalizată. Potrivit CFM, este vorba despre un segment de aproximativ 360 de metri, unde vor fi efectuate ample lucrări de stabilizare a terenului, consolidare a malurilor râului Prut și instalare a unei construcții de susținere pe zona deformată.

Lucrările urmează să fie executate în baza unui proiect elaborat de compania „Intexnauca”, care a propus soluții inginerești moderne pentru prevenirea alunecărilor de teren și eroziunii. În paralel, CFM lansează licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare propriu-zisă.

Reconstrucția acestui tronson este esențială pentru redeschiderea unei rute logistice strategice – linia directă spre portul Giurgiulești, fără a tranzita teritoriul statului vecin. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din cele 85 de milioane de lei alocate de Guvern pentru reabilitarea căii ferate în zonele Văleni și Fălciu.

Pierderile suferite de CFM – circa 10 milioane de lei pe lună din lipsa circulației pe acest segment – subliniază urgența și importanța redeschiderii rutei cât mai curând posibil.

#CFM #pierderi #companie