Ce s-ar întîmpla cu economia moldovenească, dacă BNM ar reacționa agresiv să readucă inflația

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum) în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu care a răspuns la întrebările anuale ale presei.

Guvernatorul spune că acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari)”, a precizat guvernatorul BNM.

Guvernatorul a spus că prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne”, a prcizat Armașu.

Potrivit șefului băncii centrae, accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

#prognoza #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sucurile cu mai puțin zahăr, mai multe fructe în gemuri și reguli noi pentru etichetele produselor alimentare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pregătite într-un proiect de hotărâre a Guvernului, care modifică standardele de calitate pentru sucuri, nectaruri, gemuri și produse lactate din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea oficială a categoriei „suc de fructe cu zaharuri reduse”. Potrivit documentului, aceste produse vor trebui să conțină cu cel puțin 30% mai puține zaharuri naturale decât un suc obișnuit, fără să-și piardă gustul sau proprietățile esențiale.

Proiectul prevede și reguli noi pentru nectarurile de fructe. Astfel, producătorii vor putea adăuga zahăr sau miere în proporții diferite, de la 10% până la 20%, în funcție de categoria produsului.

În același timp, autoritățile vor să înăsprească regulile privind etichetarea. Producătorii nu vor mai putea folosi mențiuni precum „fără zahăr adăugat” dacă produsul conține îndulcitori sau alte tipuri de zahăr adăugat. Dacă produsul nu are deloc adaos de zahăr, eticheta va trebui să indice clar că acesta „conține zaharuri prezente în mod natural”.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru gemuri și jeleuri. Noile reguli stabilesc cantități minime mai mari de fructe folosite la preparare: minimum 450 de grame de fructe la un kilogram de produs în majoritatea cazurilor și 500 de grame pentru gemurile de calitate superioară. Pentru anumite fructe, precum coacăzele, măceșele sau gutuile, limitele vor fi diferite.

În plus, termenul „marmeladă” va fi asociat explicit produselor din citrice, pentru a evita confuziile în rândul consumatorilor.

O altă noutate este introducerea denumirii oficiale „apă de nucă de cocos”, care va putea fi utilizată pentru produsul extras direct din nuca de cocos.

Modificări sunt prevăzute și pentru produsele lactate. De exemplu, pentru anumite tipuri de lapte condensat, conținutul minim de grăsime va fi redus de la 9% la 7,5%, iar conținutul total de substanță uscată din lapte va scădea de la 31% la 25%.

Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru produse mai sănătoase și etichete mai transparente.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial.