De la 350 de euro… CNA: Eliberarea permiselor și înmatricularea transporturilor, afectate grav de riscuri de corupție

O evaluare a integrității instituționale efectuată de CNA la Departamentul Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și Calificare a Conducătorilor Auto al Agenției Servicii Publice constată mai multe riscuri de corupție care ar afecta zilnic activitatea instituției. Printre principalele riscuri identificate se numără riscul fraudării rezultatelor examenului de calificare auto, favorizării unor candidați, coruperii active și pasive şi a traficului de influență, scrie Realitatea.md.

Existența acestor riscuri de corupție este demonstrată, de altfel, de faptul că tot mai multe persoane care susțin că pot influența funcționari responsabili de evaluarea cunoștințelor în cadrul examenului de calificare auto sunt reținute în flagrant delict de ofițerii CNA, în perioada 2019 – 6 luni ale lui 2021.

Sumele extorcate de către intermediari pentru a favoriza obținerea calificativului „admis” pentru o singură probă variază între 350 și 500 de Euro, iar pentru ambele probe (teoretică și practică), mita extorcată ajunge până la 1000 de Euro, în funcție de zona geografică a țării.

Cauzele acestor manifestări de corupție ar deriva din Procedura de desfășurare a examenului și condițiile de obținere a dreptului de a conduce vehicule, care este una defectuoasă. Astfel, unii candidați sunt admiși la examen în lipsa unei programări prealabile. O altă problemă se referă la realizarea frauduloasă a unor programări, care ulterior sunt utilizate în interesul altor persoane, contra remunerărilor ilicite. Așa gen de servicii sunt propuse nestingherit prin intermediul rețelelor de socializare, inclusiv.

În același timp, practica de repartizare unilaterală a dosarelor candidaților către anumiți examinatori la proba practică ar crea condiții pentru scheme de corupție.

Un alt aspect, identificat în timpul evaluării integrității instituționale, ține de cadrul normativ cu privire la procedura de înmatriculare a vehiculelor, care este unul defectuos și abuziv. Astfel, prin admiterea înmatriculării și transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculelor aflate în căutare națională sau internațională, precum și a vehiculelor cu numărul de identificare nimicit intenționat, falsificat sau contrafăcut ar crea condiții pentru legalizarea unor posibile scheme infracționale.

Evaluarea a mai stabilit că, actele normative privind siguranța traficului rutier atribuie unor autorități competențe excesive, capabile să genereze abuzuri. Un exemplu în acest sens ar fi normele defectuoase aferente procedurii de nimicire a permiselor de conducere, dar și normele discriminatorii cu privire la procedura de preschimbare a permisului de conducere obținut în regiunea Transnistreană.

Remarcăm că, impactul acestor riscuri este unul grav şi încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la viață și integritate fizică.

Astfel, pentru a elimina riscurile de corupție, CNA a formulat și a prezentat entității publice evaluate, inclusiv Guvernului şi ministerelor de resort, o serie de recomandări, implementarea cărora urmează a fi monitorizată ulterior.

Mai multe informații sunt disponibile în Raport.

#inregistrarea vehiculelor #permis #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie