Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

07 Sept. 2021, 21:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 21:16 // Actual //  MD Bani

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.