Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

07 Sept. 2021, 21:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 21:16 // Actual //  MD Bani

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.