Decada de Aur a Apple, pe timpul conducerii lui Tim Cook. Care au fost mișcările ce au dominat piața

Când Tim Cook a preluat funcția de director executiv al Apple, a fost o tranziție corporativă diferită de oricare alta. El a ieșit din umbra unuia dintre cei mai cunoscuți CEO americani și a preluat frâiele uneia dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume care se confruntă cu o anumită incertitudine cu privire la cât de mult ar putea avea succes.

După zece ani în funcția de CEO, Cook conduce acum cea mai valoroasă companie din lume și rămâne printre cele mai influente. Peste un miliard de oameni din întreaga lume folosesc dispozitivele produse de companie și zeci de milioane de dezvoltatori și-au construit afaceri pe platformele sale software.

Cook a preluat funcția de CEO de la Steve Jobs pe 24 august 2011, cu mai puțin de două luni înainte ca fondatorul Apple să moară. De atunci, capitalizarea de piață a Apple (AAPL) a crescut cu aproximativ 600% până la aproape 2,5 trilioane de dolari, iar veniturile sale anuale s-au dublat.
Dacă Jobs era cunoscut pentru capacitatea sa de a crea dispozitive inovatoare care redefineau experiența tehnologiei consumatorilor, Cook ar putea fi cunoscut pentru extinderea ecosistemului Apple – construind o suită de servicii de abonament și alte produse hardware care completează activitatea de bază a iPhone-ului lansat Jobs.

Sub conducerea lui Tim Cook, Apple a trecut de la un producător de dispozitive premium la o companie masivă, cu mai multe fațete, cu afaceri, de la servicii de plată la un studio de producție TV și film nominalizat la Oscar. El a supravegheat achiziția a peste 100 de companii, inclusiv achiziția Beats în 2014 și achiziția activității modemului de smartphone-uri Intel în 2019.

Cu toate că se bucură de un succes imen și pe parcursul activității a întreprins acțiuni grandioase, Cook a avut și momente mai dificile, cum ar fi „Batterygate” și acuzațiile privind condițiile de muncă precare la fabricile furnizorilor săi. Un anunț recent în jurul unei noi inițiative de protecție a copilului s-a transformat, de asemenea, într-un coșmar neașteptat de PR. Și a navigat de-a lungul anilor o serie de amenințări externe asupra afacerilor Apple, inclusiv, recent, lupte cu administrația Trump, războiul comercial SUA-China și pandemia Covid-19.
Ceea ce Cook nu a făcut este să lanseze un alt produs la fel de reușit și perturbator ca iPhone-ul, dar a găsit modalități prin care Apple să crească fără asta.

„Este probabil cel mai reușit transfer din istoria corporației”, a declarat Mike Bailey, director de cercetare la FBB Capital Partners, despre tranziția de la Jobs la Cook. „Sincer, Apple avea nevoie de o majoretă și de un politician, posibil mai mult decât un micromanagement, a subliniat fondatorul”.
Bailey a adăugat: „Întrețineți imperiul, spre deosebire de construirea unuia”.

Creșterea serviciilor

La o lună după preluarea funcției de CEO, Cook a anunțat lansarea iPhone 4S. De atunci, Apple a lansat încă aproape două duzini de versiuni de iPhone la o gamă mai largă de prețuri, împreună cu noile generații de iPad, Mac și MacBook. Cook a supravegheat, de asemenea, introducerea de noi produse hardware – cel mai cu succes, Apple Watch în 2015 și AirPods în 2016.

Dar chiar mai important decât noile dispozitive aduse la viață sub conducerea sa este creșterea de servicii oferite de compania Apple.

„Din punct de vedere al hardware-ului, cred că puteți susține argumentul că a fost mai iterativ decât revoluționar, dar cred că asta îi diminuează contribuția la companie”, a spus D.A. Analistul Davidson Tom Forte, adăugând că Cook a extins noțiunea despre ceea ce este Apple. „El a spus …” Ce poate fi Apple? Apple poate fi un serviciu de abonament muzical, Apple poate fi un serviciu de abonament de fitness, Apple poate fi mult mai mult decât App Store.”

Chiar și în primii cinci ani ai mandatului său, Apple a realizat venituri semnificative din divizia sa de servicii, care a inclus produse precum iCloud, lansat în octombrie 2011; Apple Podcasts, lansat în 2012; și Apple Music, care a fost lansat în 2015. În ianuarie 2016, Apple a dezvăluit pentru prima dată că a generat vânzări de servicii de 20 de miliarde de dolari în anul precedent.

De atunci, Apple a lansat și mai multe servicii, inclusiv Apple Arcade, Apple TV + și Apple Fitness +, împreună cu un pachet de abonamente, care au stimulat în continuare afacerea. În anul fiscal 2020, Apple a generat venituri din servicii de aproape 53,8 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 20% din vânzările totale ale companiei.

Concentrarea Apple asupra serviciilor i-a permis să depindă mai puțin de vânzările de iPhone, care pot fi volatile.

Apple aduce în continuare acumulări de bani în fiecare an din vânzările iPhone. Dar acum, are și profituri mai consistente, cu marje mai mari din serviciile de abonament, pentru a acționa ca un tampon pe măsură ce clienții își păstrează dispozitivele mai mult timp. De asemenea, serviciile oferă consumatorilor încă mai multe motive pentru a alege hardware-ul Apple în comparație cu altele și ajută compania să câștige mai mulți dolari de la fiecare persoană care cumpără unul dintre dispozitivele sale.

Ce urmează?

Cook a spus deja că nu intenționează să fie la conducerea Apple și în următorii 10 ani. Dar majoritatea adepților companiei se așteaptă ca el să rămână cel puțin încă câțiva.

În acel moment, va avea pe platou o mulțime de lucruri care ar putea forma viitorul companiei, inclusiv lansarea zvonului îndelungat a unei mașini Apple și ochelari AR, precum și eforturile sale continue de a-și construi propriile cipuri pentru dispozitivele sale.
Dar se va confrunta și cu provocări majore, inclusiv lupta antitrust a Apple cu dezvoltatorii de aplicații și autoritățile de reglementare.

O altă întrebare importantă este dacă Apple va putea să-și mențină poziția de lider în cazul în care consumatorii devin mai puțin dependenți de smartphone-uri. Apple nu a câștigat încă aceeași tracțiune în dispozitivele de acasă conectate ca Alexa Amazon și, la începutul acestui an, și-a eliminat HomePod-ul original în favoarea versiunii mini mai ieftine.

Sub conducerea lui Cook, Apple a lucrat, de asemenea, pentru a aborda impactul său asupra mediului, inclusiv planurile de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. Dar având în vedere că compania depinde de un lanț global de aprovizionare complex și de metale rare care nu sunt regenerabile pentru a-și construi produsele, Cook va trebui probabil să împingă eforturile companiei în timpul apropiat, deoarece schimbările climatice reprezintă o amenințare din ce în ce mai existențială.

Apoi, se pune întrebarea cine va prelua conducerea celei mai mari companii din lume când Cook va demisiona. Jeff Williams, actualul director operațional Apple, care a fost supranumit Tim Cook în presa tehnologică, ar fi o alegere evidentă dacă ar prelua acum controlul. Dar cu doar doi ani mai mic decât Cook, acel plan de succesiune ar putea fi discutabil chiar și în câțiva ani, a spus Bailey.

„Se pare că nu există un alt membru din interior, numărul doi, gata de plecare, așa că cred că asta va trebui să înceapă abordarea Apple în următorii doi ani”, a spus el.

#tim cook #imperiu #piata #strategie #CEO #venituri #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul vrea să-și extindă posibilitatea de a recupera datoriile fiscale direct din conturile bancare ale cetățenilor, să majoreze TVA pentru restaurante și produsele agricole, să dubleze impozitul pe dobânzile bancare și să accelereze creșterea accizelor la motorină. În același timp, Guvernul respinge o serie de facilități solicitate de deputați pentru agricultori, întreprinderi și consumatori, dar acceptă unele modificări favorabile contribuabililor, potrivit amendamentului la politica fiscală publicat astăzi de Executiv.

Una dintre cele mai importante schimbări privește atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat. Executivul refuză eliminarea unei prevederi care ar permite recuperarea restanțelor fiscale direct din conturile bancare sau de plăți ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. În prezent, mecanismul emiterii ordinelor incaso este reglementat expres pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător.

Guvernul argumentează că extinderea acestui instrument asupra cetățenilor obișnuiți ar elimina o lacună legislativă și ar permite recuperarea mai eficientă a datoriilor la buget. Potrivit documentului, banii din conturile bancare reprezintă adesea singurele active lichide ale persoanelor cu restanțe fiscale, iar ordinele incaso pot fi executate prin canale electronice între Fisc și instituțiile financiare.

Totodată, Executivul insistă ca persoanele juridice să fie obligate să raporteze către autoritatea fiscală informațiile despre împrumuturile acordate persoanelor fizice sau rambursate de acestea, în cazul operațiunilor care ating pragul anual de 200.000 de lei. Scopul declarat este verificarea provenienței mijloacelor financiare și utilizarea informațiilor în cadrul metodelor indirecte de estimare a veniturilor. Guvernul precizează că raportarea nu înseamnă automat calificarea împrumuturilor drept venituri impozabile.

O altă prevedere cu impact direct asupra populației este majorarea impozitului pe veniturile obținute din dobânzi bancare. Executivul respinge amendamentul prin care se propunea păstrarea cotei actuale de 6%, menținând orientarea spre aplicarea impozitului general de 12%. Modificarea ar viza dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă și emitenții de obligațiuni.

Practic, în cazul unor dobânzi anuale de 10.000 de lei, impozitul ar crește de la 600 la 1.200 de lei, iar venitul net al deponentului s-ar reduce de la 9.400 la 8.800 de lei, dacă noile prevederi vor fi adoptate în forma propusă. Schimbări importante sunt pregătite și pentru sectorul HoReCa. Guvernul nu acceptă păstrarea cotei reduse a TVA de 8% pentru restaurante, cafenele și alte servicii din domeniu, insistând asupra majorării la 12%. Autoritățile argumentează că serviciile HoReCa nu pot fi considerate produse de strictă necesitate și că noua cotă reprezintă un compromis între facilitățile acordate sectorului și necesitatea suplimentării veniturilor bugetare.

Executivul susține că majorarea nu presupune trecerea imediată la cota standard de 20%, ceea ce ar oferi companiilor posibilitatea să se adapteze gradual. Totuși, documentul nu estimează cât din majorarea sarcinii fiscale va fi transferat în prețurile plătite de consumatori.

Nici agricultorii nu scapă de modificările fiscale. Guvernul insistă asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12%, respingând propunerea de menținere a regimului actual. Motivul invocat este eliminarea tratamentului preferențial față de întreprinderile individuale și alte categorii de contribuabili.

Totodată, Executivul respinge ideea scutirii de impozit pentru venituri anuale de până la 200.000 de lei obținute timp de trei ani din comercializarea propriei producții agricole procesate. Guvernul consideră că o asemenea facilitate ar putea distorsiona concurența și ar crea riscul fragmentării artificiale a afacerilor pentru a beneficia repetat de plafonul neimpozabil.

În domeniul TVA, autoritățile mențin intenția de a majora cota de la 8% la 12% pentru majoritatea produselor agricole. O excepție temporară este prevăzută pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, pentru care Guvernul susține păstrarea cotei de 8% până la 1 ianuarie 2028, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.

Documentul propune ca mecanismul taxării inverse să fie aplicat unui spectru mai larg de produse agricole, inclusiv secară, orz, ovăz, sorg, soia și rapiță, în tranzacțiile interne dintre plătitorii de TVA. În asemenea cazuri, cumpărătorul ar calcula și declara TVA, fără ca suma taxei să fie transferată efectiv vânzătorului. Prevederea ar modifica modul de facturare și raportare fiscală pentru o parte importantă a sectorului agricol. Un alt subiect sensibil este motorina. Guvernul respinge amendamentele care urmăreau temperarea creșterii accizelor și menținerea unui ritm de majorare similar celui aplicat benzinei. Potrivit documentului, acciza la motorină ar urma să crească în perioada 2027–2029 cu aproximativ 73% față de nivelul anului 2026.

Executivul justifică această evoluție prin necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare prevăzute de legislația Uniunii Europene. Autoritățile admit că transportatorii și producătorii agricoli sunt puternic dependenți de motorină, dar consideră că susținerea lor trebuie realizată prin programe bugetare și subvenții, nu prin menținerea unor accize reduse.

În acest context, Guvernul respinge și propunerea de restituire a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, invocând intenția de a acorda sprijin prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Documentul nu prezintă însă un mecanism concret de compensare, bugetul acestuia sau calendarul implementării.

Autoritățile subliniază că majorarea cu 73% a accizei nu înseamnă o creștere identică a prețului motorinei la pompă, acesta fiind influențat și de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și marjele comerciale.

Schimbări ar putea apărea și pentru cumpărăturile online din străinătate. Guvernul nu susține introducerea unui plafon neimpozabil de 50 de euro pentru trimiterile poștale, menținând în proiect mecanismul de aplicare a TVA pentru importurile de mică valoare începând de la zero lei. Executivul afirmă că măsura urmărește protejarea producătorilor autohtoni și eliminarea avantajului fiscal de care beneficiază în prezent unele mărfuri comandate din străinătate.

O altă măsură susținută de Executiv este introducerea accizelor pentru băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat. Guvernul consideră că impozitarea acestora ar contribui atât la suplimentarea veniturilor bugetare, cât și la reducerea consumului excesiv de zahăr, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În schimb, băncile și companiile energetice nu vor suporta majorările de impozit propuse de unii deputați, dacă proiectul va fi adoptat potrivit poziției Guvernului. Executivul respinge aplicarea unei cote de 24% sau 25% pentru instituțiile financiare, menținând în proiect impozitul majorat de 18% pentru activitățile financiare și de asigurări.

Totodată, Guvernul se opune impozitării cu 25% a veniturilor impozabile ale companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale. Executivul susține că o asemenea măsură ar reduce capacitatea operatorilor de a investi în infrastructură, inclusiv în rețele și surse regenerabile, și ar putea genera solicitări de ajustare a tarifelor reglementate.

În domeniul educației, autoritățile nu acceptă menținerea scutirii generale de impozit pe venit pentru instituțiile private de învățământ. Argumentul invocat este că unele instituții desfășoară activități economice generatoare de profit și că tratamentul fiscal ar trebui să fie comparabil cu cel aplicat altor prestatori de servicii.

Documentul conține și prevederi referitoare la impozitarea creșterii de capital. Guvernul nu renunță la eliminarea reducerii de 50% aplicate în prezent bazei impozabile, urmărind taxarea câștigului la cota generală de 12%. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport deținute mai mult de trei ani.

Printre propunerile suplimentare incluse în aviz se numără și o taxă de viciu pentru jocurile de noroc. Potrivit redacției prezentate, persoanele fizice ar urma să suporte o taxă de 6% din sumele depuse pentru participarea la jocuri, inclusiv prin platformele online. Taxa ar fi colectată la momentul depunerii și nu ar fi restituită dacă participantul își retrage banii fără să-i utilizeze. Separat, pentru organizatorul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat și partenerul acestuia este propusă o taxă de 25% din venitul brut aferent jocurilor online, calculat ca diferență între depuneri și câștigurile achitate.

O altă completare prevede impozitarea cu 8% a dividendelor obținute de persoanele fizice rezidente din surse aflate în afara Republicii Moldova. În paralel, documentul propune aplicarea, de la 1 ianuarie 2027, a noilor valori estimate ale bunurilor imobile rezultate din evaluarea și reevaluarea generală în scop fiscal, inclusiv pentru locuințele din localitățile rurale și terenurile agricole fără construcții. Impactul asupra impozitului concret achitat de proprietari va depinde de evaluările aplicate și de cotele stabilite de autoritățile locale.

Există însă și unele prevederi favorabile contribuabililor. Guvernul susține majorarea scutirii personale majore de la 34.620 la 46.680 de lei, precum și creșterea scutirii pentru persoanele întreținute, în cazul copiilor, de la 9.900 la 11.040 de lei. Totodată, Executivul acceptă deducerea cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, dar nu și pentru procurarea echipamentelor sportive.

Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul susține extinderea de la 100 la 150 kWh lunar a plafonului pentru care se aplică facilitatea fiscală de scutire de TVA cu drept de deducere. În cazul gazelor naturale, Executivul respinge majorarea plafoanelor de consum pentru aplicarea TVA reduse de 8%, considerând că sprijinul suplimentar trebuie acordat prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității.

Avizul mai prevede prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferențelor de tarife la gaze și energie electrică pentru locuitorii satelor Hagimus și Fârlădeni din raionul Căușeni și Hârbovăț din raionul Anenii Noi.

Pentru investitorii în energie regenerabilă, Guvernul susține o facilitate vamală care ar permite amânarea cu până la 20 de luni, fără constituirea unei garanții, a plății datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei. În condițiile prevăzute de proiect, inclusiv prezentarea certificatului de racordare și confirmarea lipsei altor ajutoare financiare pentru achiziția instalațiilor, datoria vamală ar putea fi stinsă.

Executivul respinge și introducerea unei taxe turistice în forma propusă de un deputat, argumentând că nu sunt suficient reglementate mecanismele de colectare, raportare și utilizare a banilor. De asemenea, nu este acceptată acordarea unei preferințe generale de preț de până la 15–20% pentru anumite categorii de producători autohtoni în cadrul achizițiilor publice, autoritățile invocând principiile concurenței și nediscriminării.

În ceea ce privește veniturile autorităților locale, Guvernul nu susține propunerea ca 5% din impozitul pe venitul persoanelor juridice să fie repartizat suplimentar bugetelor satelor, comunelor și orașelor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți. Potrivit estimărilor prezentate în aviz, măsura ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei anual, iar efectul financiar ar fi dispersat între circa 870 de autorități locale.

Documentul mai arată că reforma finanțelor publice locale urmează să fie corelată cu reorganizarea administrativ-teritorială și cu rezultatele alegerilor locale generale din 2027, noile mecanisme de repartizare a veniturilor fiind avute în vedere pentru anul bugetar 2028.

#impozite #bani #finanțe