Decada de Aur a Apple, pe timpul conducerii lui Tim Cook. Care au fost mișcările ce au dominat piața

25 Aug. 2021, 10:20
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Aug. 2021, 10:20 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Când Tim Cook a preluat funcția de director executiv al Apple, a fost o tranziție corporativă diferită de oricare alta. El a ieșit din umbra unuia dintre cei mai cunoscuți CEO americani și a preluat frâiele uneia dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume care se confruntă cu o anumită incertitudine cu privire la cât de mult ar putea avea succes.

După zece ani în funcția de CEO, Cook conduce acum cea mai valoroasă companie din lume și rămâne printre cele mai influente. Peste un miliard de oameni din întreaga lume folosesc dispozitivele produse de companie și zeci de milioane de dezvoltatori și-au construit afaceri pe platformele sale software.

Cook a preluat funcția de CEO de la Steve Jobs pe 24 august 2011, cu mai puțin de două luni înainte ca fondatorul Apple să moară. De atunci, capitalizarea de piață a Apple (AAPL) a crescut cu aproximativ 600% până la aproape 2,5 trilioane de dolari, iar veniturile sale anuale s-au dublat.
Dacă Jobs era cunoscut pentru capacitatea sa de a crea dispozitive inovatoare care redefineau experiența tehnologiei consumatorilor, Cook ar putea fi cunoscut pentru extinderea ecosistemului Apple – construind o suită de servicii de abonament și alte produse hardware care completează activitatea de bază a iPhone-ului lansat Jobs.

Sub conducerea lui Tim Cook, Apple a trecut de la un producător de dispozitive premium la o companie masivă, cu mai multe fațete, cu afaceri, de la servicii de plată la un studio de producție TV și film nominalizat la Oscar. El a supravegheat achiziția a peste 100 de companii, inclusiv achiziția Beats în 2014 și achiziția activității modemului de smartphone-uri Intel în 2019.

Cu toate că se bucură de un succes imen și pe parcursul activității a întreprins acțiuni grandioase, Cook a avut și momente mai dificile, cum ar fi „Batterygate” și acuzațiile privind condițiile de muncă precare la fabricile furnizorilor săi. Un anunț recent în jurul unei noi inițiative de protecție a copilului s-a transformat, de asemenea, într-un coșmar neașteptat de PR. Și a navigat de-a lungul anilor o serie de amenințări externe asupra afacerilor Apple, inclusiv, recent, lupte cu administrația Trump, războiul comercial SUA-China și pandemia Covid-19.
Ceea ce Cook nu a făcut este să lanseze un alt produs la fel de reușit și perturbator ca iPhone-ul, dar a găsit modalități prin care Apple să crească fără asta.

„Este probabil cel mai reușit transfer din istoria corporației”, a declarat Mike Bailey, director de cercetare la FBB Capital Partners, despre tranziția de la Jobs la Cook. „Sincer, Apple avea nevoie de o majoretă și de un politician, posibil mai mult decât un micromanagement, a subliniat fondatorul”.
Bailey a adăugat: „Întrețineți imperiul, spre deosebire de construirea unuia”.

Creșterea serviciilor

La o lună după preluarea funcției de CEO, Cook a anunțat lansarea iPhone 4S. De atunci, Apple a lansat încă aproape două duzini de versiuni de iPhone la o gamă mai largă de prețuri, împreună cu noile generații de iPad, Mac și MacBook. Cook a supravegheat, de asemenea, introducerea de noi produse hardware – cel mai cu succes, Apple Watch în 2015 și AirPods în 2016.

Dar chiar mai important decât noile dispozitive aduse la viață sub conducerea sa este creșterea de servicii oferite de compania Apple.

„Din punct de vedere al hardware-ului, cred că puteți susține argumentul că a fost mai iterativ decât revoluționar, dar cred că asta îi diminuează contribuția la companie”, a spus D.A. Analistul Davidson Tom Forte, adăugând că Cook a extins noțiunea despre ceea ce este Apple. „El a spus …” Ce poate fi Apple? Apple poate fi un serviciu de abonament muzical, Apple poate fi un serviciu de abonament de fitness, Apple poate fi mult mai mult decât App Store.”

Chiar și în primii cinci ani ai mandatului său, Apple a realizat venituri semnificative din divizia sa de servicii, care a inclus produse precum iCloud, lansat în octombrie 2011; Apple Podcasts, lansat în 2012; și Apple Music, care a fost lansat în 2015. În ianuarie 2016, Apple a dezvăluit pentru prima dată că a generat vânzări de servicii de 20 de miliarde de dolari în anul precedent.

De atunci, Apple a lansat și mai multe servicii, inclusiv Apple Arcade, Apple TV + și Apple Fitness +, împreună cu un pachet de abonamente, care au stimulat în continuare afacerea. În anul fiscal 2020, Apple a generat venituri din servicii de aproape 53,8 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 20% din vânzările totale ale companiei.

Concentrarea Apple asupra serviciilor i-a permis să depindă mai puțin de vânzările de iPhone, care pot fi volatile.

Apple aduce în continuare acumulări de bani în fiecare an din vânzările iPhone. Dar acum, are și profituri mai consistente, cu marje mai mari din serviciile de abonament, pentru a acționa ca un tampon pe măsură ce clienții își păstrează dispozitivele mai mult timp. De asemenea, serviciile oferă consumatorilor încă mai multe motive pentru a alege hardware-ul Apple în comparație cu altele și ajută compania să câștige mai mulți dolari de la fiecare persoană care cumpără unul dintre dispozitivele sale.

Ce urmează?

Cook a spus deja că nu intenționează să fie la conducerea Apple și în următorii 10 ani. Dar majoritatea adepților companiei se așteaptă ca el să rămână cel puțin încă câțiva.

În acel moment, va avea pe platou o mulțime de lucruri care ar putea forma viitorul companiei, inclusiv lansarea zvonului îndelungat a unei mașini Apple și ochelari AR, precum și eforturile sale continue de a-și construi propriile cipuri pentru dispozitivele sale.
Dar se va confrunta și cu provocări majore, inclusiv lupta antitrust a Apple cu dezvoltatorii de aplicații și autoritățile de reglementare.

O altă întrebare importantă este dacă Apple va putea să-și mențină poziția de lider în cazul în care consumatorii devin mai puțin dependenți de smartphone-uri. Apple nu a câștigat încă aceeași tracțiune în dispozitivele de acasă conectate ca Alexa Amazon și, la începutul acestui an, și-a eliminat HomePod-ul original în favoarea versiunii mini mai ieftine.

Sub conducerea lui Cook, Apple a lucrat, de asemenea, pentru a aborda impactul său asupra mediului, inclusiv planurile de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. Dar având în vedere că compania depinde de un lanț global de aprovizionare complex și de metale rare care nu sunt regenerabile pentru a-și construi produsele, Cook va trebui probabil să împingă eforturile companiei în timpul apropiat, deoarece schimbările climatice reprezintă o amenințare din ce în ce mai existențială.

Apoi, se pune întrebarea cine va prelua conducerea celei mai mari companii din lume când Cook va demisiona. Jeff Williams, actualul director operațional Apple, care a fost supranumit Tim Cook în presa tehnologică, ar fi o alegere evidentă dacă ar prelua acum controlul. Dar cu doar doi ani mai mic decât Cook, acel plan de succesiune ar putea fi discutabil chiar și în câțiva ani, a spus Bailey.

„Se pare că nu există un alt membru din interior, numărul doi, gata de plecare, așa că cred că asta va trebui să înceapă abordarea Apple în următorii doi ani”, a spus el.

28 Oct. 2026, 16:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 16:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija critică argumentele cu privire efectele importurilor de floarea soarelui asupra prețului uleiului alimentar și pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora accesul la materie primă mai ieftină din străinătate ar aduce automat beneficii consumatorilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul propune prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită până la 31 decembrie 2026, în timp ce actualul mecanism expiră peste doar câteva zile, pe 31 octombrie.

„De ce Vaja nu a micșorat prețul la ulei? Demagogie. În 2023 au intrat zeci de mii de tone de floarea-soarelui din Ucraina. A fost micșorat prețul?”, a declarat economistul Iurie Rija, referindu-se la argumentele privind necesitatea importurilor de materie primă pentru industria de procesare.

Economistul susține că situația trebuie analizată și prin prisma importurilor actuale de răsărită din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Argentina.

„Acum Vaja lucrează pe floarea-soarelui din Argentina. Este uleiul mai ieftin?”, a întrebat retoric Rija, sugerând că importul de materie primă la prețuri competitive nu se reflectă neapărat în reducerea prețului produsului finit.

Afirmațiile economistului vizează relația dintre interesele procesatorilor și cele ale producătorilor agricoli autohtoni. Totuși, date comparative privind prețurile de achiziție a materiei prime și evoluția prețului uleiului alimentar nu au fost prezentate în declarația sa.

În același context, Iurie Rija a atras atenția asupra termenului extrem de scurt rămas pentru adoptarea modificărilor legislative privind licențierea importurilor.

„Legea expiră pe 31 octombrie. Peste patru zile. Dacă joi nu se votează, atunci avem un vid legislativ”, a avertizat economistul.

Astfel, ședința Parlamentului de joi, 29 octombrie, devine importantă pentru continuarea mecanismului de licențiere fără întrerupere. În lipsa adoptării și intrării în vigoare la timp a noilor prevederi, actualul regim special ar expira, iar importurile ar urma să fie efectuate potrivit regulilor generale aplicabile.

Rija a făcut referire și la poziția companiei Săveni, despre care afirmă că ar susține prelungirea licențierii importurilor.

Declarațiile economistului vin după ce ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a anunțat miercuri, 28 octombrie, că autoritățile propun extinderea regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și răsărită până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit ministrului, măsura este necesară pentru protejarea producătorilor agricoli autohtoni și valorificarea recoltei locale, în condițiile în care prețurile de import la răsărită au înregistrat o scădere accentuată în trimestrul al treilea al anului.

Analiza Ministerului Agriculturii arată că prețurile oferite fermierilor moldoveni au rămas relativ stabile, în timp ce valorile de import au scăzut brusc. Autoritățile consideră că această diferență ar putea crea presiuni asupra producătorilor locali, mai ales în contextul dificultăților logistice care afectează exporturile agricole.

Vaja Jhashi, deține monopolul la producția de ulei și controlează 70% din piața cerealelor Republicii Moldova.