Talibanii le cer femeilor care muncesc să rămână acasă: Este o procedură temporară

Femeile care muncesc în Afganistan trebuie să rămână acasă până când vor exista sisteme adecvate pentru a le asigura siguranța, a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor.

„Este o procedură temporară”, a declarat purtătorul de cuvânt Zabihullah Mujahid.

Talibanii, care au aplicat o versiune strictă a legii islamice atunci când conduceau Afganistanul înainte de 2001, au reluat controlul deplin asupra țării în urmă cu nouă zile.

ONU a evidențiat rapoarte „credibile” privind abuzurile comise de talibani, în special restricțiile impuse femeilor.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat marți că drepturile femeilor sunt o „linie roșie fundamentală”.

În conferința de presă de la Kabul, marți, purtătorul de cuvânt al talibanilor s-a adresat și evacuării conduse de SUA din capitala Kabul.

Trupele americane controlează aeroportul din Kabul de unde au fost evacuate până acum 58.700 de persoane. Domnul Mujahid a reafirmat poziția talibanilor conform căreia operațiunea ar trebui să se încheie până la 31 august.

„Forțele noastre de securitate nu sunt instruite (în) cum să facă față femeilor – cum să le vorbim femeilor (pentru) unele dintre ele”, a spus Mujahid. „Până să avem securitatea deplină … cerem femeilor să rămână acasă”.

Pe lângă faptul că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile femeilor, dna Bachelet a mai spus că a primit rapoarte despre recrutarea de copii soldați și execuții sumare de către talibani.

Ea a vorbit la o reuniune de urgență a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva. Ulterior, consiliul a aprobat o rezoluție care afirmă „angajamentul său neclintit” față de drepturile femeilor și fetelor.

Dar rezoluția nu a atins ceea ce ceruseră multe grupuri pentru drepturile omului – în special, nu a recomandat numirea unui investigator special al ONU pentru Afganistan.

De la revenirea la putere, militanții au încercat să transmită o imagine mai restrânsă, promițând drepturi pentru femei și fete și o anumită libertate de exprimare.

Chiar înainte ca talibanii să reia controlul, peste 550.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească casele anul acesta din cauza luptelor, potrivit UNHCR, agenția ONU pentru refugiați.

Potrivit presei americane, șeful Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA) a ținut o întâlnire secretă la Kabul cu liderul talibanilor, Mullah Baradar.

Dacă ar fi confirmată, ar fi cea mai înaltă întâlnire de până acum dintre SUA și talibani de la căderea Kabulului și de la înlăturarea guvernului susținut de SUA.

#talibani #afganistan #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.