Declin fatal! În 2040, în Moldova se vor naște doar 15.000 de copii

Numărul nașterilor în Republica Moldova va continua să scadă, în fiecare an, cu aproximativ o mie de copii. Prognozele au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Potrivit Olgăi Gagauz, directoarea Institutului Național de Cercetări Economice, tendința de scădere a natalității se va menține în următorii zece ani pe fundalul migrației.

„Factorul principal care afectează numărul de nașteri este reducerea numărului populației. Peste hotare pleacă preponderent populația tânără. Se micșorează numărul de femei de vârstă reproductivă, respectiv se micșorează și numărul de nașteri și această tendință va exista și în deceniile următoare. Astfel, către anul 2040, conform scenariului care este și cel mai probabilist, numărul născuților poate constitui în jur de 15 mii”, a menționat Olga Gagauz.

Anul trecut au fost înregistrate în Republica Moldova 23 648 de nașteri, cu aproape 500 de nașteri mai puțin față de anul 2023. Datele Biroului Național de Statistică arată că în ultimii zece ani numărul nou-născuților a scăzut anual în medie cu aproape 1500 de copii.

Prezentă în studio la Rlive, Natalia Plugaru, reprezentanta adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova, a apreciat eforturile autorităților pentru adoptarea politicilor de suport și susținere a natalității. Potrivit ei, reducerea numărului de nașteri nu ține doar de dorința cetățenilor de a face sau nu copii.

„Acum sunt politici pentru tineri în Republica Moldova ca acel potențial din perspectiva demografică, cum zicem acel potențial reproductiv, să rămână în țară, să studieze aici, să facă familii aici, pentru că atunci și nașterile vor avea loc în Republica Moldova și numărul lor va fi influențat. Altfel, dacă ne concentrăm doar pe politici care țin doar de stimularea natalității, doar ca femeile să aibă mai mulți copii, asta este un eșec pentru că oricum migrează și nu asta influențează”, a afirmat Natalia Plugaru.

Datele preliminare ale Recensământului din aprilie 2024 arată că populația Republicii Moldova este de 2,401 milioane de locuitori. Această cifră este cu aproape 400.000 de persoane mai mică decât în anul 2014, când, potrivit recensământului, în Republica Moldova locuiau 2,789 milioane de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #nașteri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.