Degringoladă cu prețurile la mâncare! Produsele de import s-au scumpit mai mult față de cele pe care le-am exportat

Din 2000, în majoritatea anilor Republica Moldova a trebuit să plătească mai scump pentru produsele importate, față de cele exportate. În ultimii 21 de ani Republica Moldova a avut un avantaj de preț doar în patru ani, restul anilor a fost în dezavantaj. În 2021 a trebuit să exporte cu 2,8% mai mult ca să procure aceleași bunuri pe care le-a importat. Prețul la mărfurile exportate au crescut mai încet decât prețurile la cele importate, explică economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Creșterea exporturilor din acest an, declară Veaceslav Ioniță, are la bază patru factori: 1) inflația, care s-a majorat nu doar la noi, dar peste tot în lume. Astfel, au crescut prețurile la toate produsele pe plan global, iar acest fapt a adus plus 220 de milioane de dolari atunci când vorbim de exporturi; 2) recolta agricolă din 2021, o recoltă mare, fără precedent; 3) exporturile din stânga Nistrului, care parțial se fac prin Republica Moldova, și acum intră în câmpul legal al Republicii Moldova; 4) importurile și exporturile din și spre Ucraina, de

Economistul a mai spus că în primul trimestru al acestui an produsele pe care Republica Moldova le-a importat au fost mai scumpe cu 27% față de primul trimestru din anul trecut. Iar produsele pe care le-a exportat au fost doar cu 8,7% mai scumpe. Astfel, în primele trei luni ale anului curent, Republica Moldova a trebuit să exporte cu 16% mai multe bunuri și produse pentru a cumpăra același volum de bunuri și produse din anul trecut. „Producția noastră de export s-a scumpit cu mult mai încet decât cea de import. În 2020, an de pandemie, pentru produsele pe care le-am exportat creșterea era mai mare în preț, produsele pe care le-am importat – mai mici în preț. Criza pandemică a dus la scăderea prețului la produsele petroliere, la gaz, energie electrică și am avut un an favorabil în care tot ce exportam se scumpea, iar tot ce importam – se ieftinea. Însă 2021 și 2022, avem o situație inversă, iar produsele pe care le importăm se scumpesc cu mult mai tare decât produsele pe care le exportăm”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai menționat că în ultimii 21 de ani Republica Moldova a pierdut competitivitatea pe plan global cu aproape 20%. În fiecare an, în majoritatea cazurilor, ceea ce importa creștea mai repede în preț decât ceea ce exporta. Ca rezultat, astăzi trebuie să exporte cu 20% mai multe bunuri față de anii 2000 ca să procure același volum de bunuri ca în 2000.terminate de război, iar Republica Moldova este văzută ca o soluție logistică în acest sens.

#export mincare #preturi #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.