Deși e legată ombilical de Rusia enclava lui Krasnoselski e dependentă de exporturile în Moldova și UE

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

Pentru comparație, exportul de produse din metal în anul 2021 a fost de 432 milioane dolari, iar în 2022 cifra s-a redus la jumătate – 244,2 milioane dolari.

Principale destinații ale exporturilor regiunii transnistrene au fost Republica Moldova și Uniunea Europeană – 301,2 milioane dolari și 261,6 milioane dolari. Este vorba de trei pătrimi din totalul exporturilor.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd

#arcom #deplasări #gaibu