Dezastru în învățământ! Perciun: deficit de 7000 de profesori, iar 30% sunt pensionari

Ministerul Educației se confruntă cu o situație alarmantă privind deficitul de cadre didactice, iar 7000 de posturi rămân neacoperite, punând o presiune considerabilă asupra celor deja angajați. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, 30% dintre cadrele didactice sunt pensionare, iar probabilitatea ca deficitul să crească este tot mai mare.

Ministrul Educației a subliniat caracterul sistemic al problemei, recunoscând că sunt necesare decizii dificile pentru a reorganiza eficient sistemul educațional. El a evidențiat că suprasarcina celor deja angajați este una dintre consecințele directe ale deficitului de personal.

„Problema este serioasă și necesită decizii mai puțin ușoare pentru reorganizarea sistemului”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Pentru a aborda această criză, Ministerul Educației a anunțat o serie de măsuri. Alocațiile și salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie, reprezentând un efort financiar considerabil de 1,6 miliarde de lei. În plus, au fost acordate alocații unice în octombrie, între 3.000 și 5.000 de lei, pentru profesori și cadrele auxiliare, beneficiind astfel 101.000 de persoane.

De asemenea, s-au făcut investiții semnificative pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, inclusiv o rețea de 35 de școli noi, fiecare beneficiind de aproximativ 2 milioane de euro. Aceste școli vor putea absorbi un număr mai mare de elevi, contribuind la reducerea presiunii asupra personalului didactic existent.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse, deficitul rămâne semnificativ, iar ministrul Educației a recunoscut că există un deficit de 7.000 de cadre didactice, cu doar 200 de absolvenți care aleg să intre în sistemul educațional.

Ministerul Educației a promis să continue investițiile și să ia măsuri pentru a simplifica procesele birocratice ale profesorilor, menținând totodată dialogul cu autoritățile locale pentru a găsi soluții la această problemă critică în sistemul educațional.

În Moldova, peste o sută de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 300 au mai puțin de o sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.