Dilema lui Vladimir Putin privind anexarea teritoriilor ucrainene

19 Aug. 2022, 04:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2022, 04:17 // Actual //  bani.md

Președintele Vladimir Putin și consilierii săi de la Kremlin se confruntă cu o dilemă: să meargă înainte cu referendumurile de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate sau să aștepte să cucerească mai mult teritoriu, riscând ca rușii să își dea seama că „ceva nu merge cum trebuie”?, scrie Meduza.

Jurnaliștii de la acest site de investigații blocat de autoritățile ruse în data de 4 martie, concomitent cu restricționarea accesului rușilor la BBC și Deutsche Welle, citează două surse apropiate Kremlinului care afirmă că oficialii ruși nu sunt siguri cum să procedeze în continuare în legătură cu anexarea așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk și a teritoriilor ocupate din regiunile Herson și Zaporojie.

​Conform calculelor făcute de jurnaliștii de investigație ruși, forțele armate ale Moscovei controlează acum 60,25% din teritoriul regiunii Donețk, cifră care nu a crescut semnificativ în ultima perioadă (în urmă cu o lună era de 59,7%).

În pofida acestui fapt, sursele Meduza afirmă că Kremlinul nu a renunțat deocamdată la ideea de a organiza referendumuri la toamnă privind anexarea autoproclamatelor RPD și RPL, precum și a celorlalte teritorii ce aparțin Ucrainei.

Kremlinul credea anterior că ar putea organiza toate referendumurile pe 11 septembrie, când în Rusia urmează să aibă loc alegeri pentru legislativele regionale și înlocuirea mai multor guvernatori. Cu toate acestea, conform planului inițial, trupele rusești trebuiau să ocupe până la această dată întreg teritoriul regiunii Donețk.

Amintim că pe 22 februarie, la scurt timp după ce a recunoscut independența celor două entități separatiste din estul Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut de facto suveranitatea lor asupra întregului teritoriu al regiunilor Donețk și Lugansk, nu doar asupra zonelor pe care separatiștii pro-ruși le controlau.

13 Oct. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reorganizarea Republicii Moldova în trei regiuni Nord, Centru și Sud ar putea crea dificultăți în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare regională, a declarat  economistul Veaceslav Ioniță, care a spus, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că noua împărțire administrativă ridică semne de întrebare în privința respectării criteriilor demografice europene, dar și includerea populației din stânga Nistrului în viitoarele programe de investiții.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că modul în care sunt delimitate noile regiuni trebuie analizat nu doar din perspectiva administrării teritoriale, ci și prin prisma posibilităților de atragere a finanțărilor europene. Potrivit acestuia, în funcție de includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, unele regiuni ar putea să nu atingă pragul invocat, ceea ce ar ridica probleme privind configurarea viitoarelor regiuni de dezvoltare.

Ioniță a atras atenția și asupra situației locuitorilor din regiunea transnistreană, despre care afirmă că sunt supuși unor obligații fiscale, fără a beneficia în aceeași măsură de investițiile și serviciile publice finanțate de autoritățile constituționale.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat economistul.

În opinia sa, populația de pe malul stâng al Nistrului nu trebuie ignorată în procesul de planificare a dezvoltării regionale. Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să includă aceste comunități în strategiile naționale de dezvoltare și să creeze condiții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație și servicii publice.

Expertul a subliniat că reorganizarea teritorială trebuie corelată cu obiectivele de integrare europeană, în condițiile în care Republica Moldova urmărește să acceseze fonduri pentru reducerea disparităților economice și modernizarea infrastructurii regionale.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regiunilor la cerințele europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale discutate de autorități, care prevede reorganizarea teritoriului Republicii Moldova în trei regiuni mari, în locul actualei structuri bazate pe raioane.

Totuși, pragul de 800.000 de locuitori invocat de economist trebuie analizat în raport cu sistemul european de clasificare statistică a regiunilor, cunoscut drept NUTS. Acesta stabilește intervale orientative de populație pentru diferite niveluri teritoriale, iar încadrarea statistică nu echivalează automat cu eligibilitatea sau neeligibilitatea pentru toate programele de finanțare ale Uniunii Europene.