Dmitri Medvedev şi muşchii umflaţi ai ruşilor: „Sancţiunile occidentale nu vor influenţa Kremlinul”

Este „o prostie” să crezi că sancţiunile occidentale împotriva întreprinderilor ruseşti ar putea avea vreun efect asupra guvernului de la Moscova, a declarat fostul preşedinte rus şi adjunctul şefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, potrivit Sky News.

Sancţiunile nu vor face decât să consolideze societatea rusă şi nu vor provoca nemulţumirea populaţiei faţă de autorităţi, a declarat Medvedev într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă RIA.

Occidentul a impus o serie de sancţiuni Rusiei în urma invaziei din Ucraina, unele vizând în mod special oameni de afaceri miliardari despre care se crede că sunt apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin.

„Să ne întrebăm: poate vreunul dintre aceşti mari oameni de afaceri să aibă chiar şi cel mai mic cuantum de influenţă asupra poziţiei conducerii ţării? Vă spun deschis: nu, în niciun caz”, a declarat dl Medvedev.

Fostul preşedinte a mai declarat că sondajele de opinie arată că trei sferturi dintre ruşi susţin decizia Kremlinului de a desfăşura o operaţiune militară în Ucraina şi chiar mai mulţi îl susţin pe Vladimir Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Medvedev #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina