Dorin Junghietu: Sprijinul suplimentar al UE pentru rutele regionale de gaze ar fi „extrem de valoros”

Sprijinul suplimentar al Uniunii Europene pentru consolidarea rutelor regionale de gaze, accesul la capacități de stocare și mecanismele de solidaritate energetică „ar fi extrem de valoros” pentru Republica Moldova și securitatea energetică europeană. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la reuniunea informală a Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie al UE, desfășurată la Nicosia, în Republica Cipru.

La reuniune au participat miniștrii energiei din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanții țărilor EFTA, precum și delegațiile din Republica Moldova și Ucraina. Discuțiile s-au concentrat pe securitatea energetică europeană, dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și consolidarea unui sistem energetic interconectat și rezilient.

În intervenția sa, Dorin Junghietu a mulțumit partenerilor europeni pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în modernizarea sistemului energetic și a evidențiat rolul interconectărilor regionale pentru întărirea rezilienței energetice.

Oficialul a prezentat și proiectele strategice de infrastructură energetică aflate în derulare. Potrivit acestuia, linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău reprezintă un pas important pentru stabilitatea sistemului energetic și extinderea conectivității cu piața europeană de energie. În același timp, proiectele Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș sunt menite să contribuie la consolidarea infrastructurii energetice și accelerarea integrării Republicii Moldova în rețeaua energetică europeană.

Un alt subiect discutat la reuniune a fost dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, considerate esențiale pentru flexibilitatea și stabilitatea sistemelor energetice moderne, în special în contextul integrării surselor regenerabile.

„Pentru Moldova, accesibilitatea sistemelor de stocare a energiei în baterii este deosebit de importantă. Costurile mai mici ar accelera implementarea acestor tehnologii, ar consolida flexibilitatea rețelei și ar crește reziliența țării la șocuri externe”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a reiterat și importanța diversificării surselor și rutelor energetice, inclusiv prin interconexiunea cu România, utilizarea în flux invers a Coridorului Transbalcanic și accesul la capacități de stocare în România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #securitate energetică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz au început să se redreseze după încheierea acordului temporar de încetare a ostilităților dintre Statele Unite și Iran, însă volumele sunt încă departe de nivelurile înregistrate înaintea conflictului, potrivit datelor companiilor de analiză CRU și Argus.

De la anunțarea armistițiului, la 15 iunie, prin strâmtoare au fost exportate aproximativ 640.000 de tone de sulf, materie primă esențială pentru producerea îngrășămintelor fosfatice, către piețe precum Indonezia, Maroc, Tanzania și China. Prin comparație, în cele trei luni și jumătate de conflict au fost transportate doar 80.000 de tone.

În aceeași perioadă, tranzitul de uree, cel mai utilizat îngrășământ la nivel mondial, a ajuns la aproximativ 427.000 de tone, față de doar 275.000 de tone în timpul războiului.

Totodată, au început să crească și livrările de alte produse importante pentru agricultură, inclusiv fosfați și amoniac.

Înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA și Israel, la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o treime din comerțul mondial cu uree și aproape jumătate din transporturile maritime de sulf traversau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea aproape completă a acestei rute maritime a provocat scumpirea îngrășămintelor și a alimentat temerile privind o posibilă criză alimentară globală, după ce numeroși fermieri și-au redus achizițiile din cauza prețurilor ridicate.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că revenirea la normal va fi lentă. În Golful Persic se află încă peste 500 de nave blocate, iar traficul maritim rămâne mult sub media de aproximativ 125 de nave care traversau zilnic strâmtoarea înainte de conflict.

Potrivit analistului CRU Willis Thomas, chiar și în cel mai optimist scenariu, volumele de îngrășăminte nu vor reveni la nivelurile de dinaintea războiului înainte de luna august.

Datele CRU arată că aproximativ 600.000 de tone de uree sunt încă blocate în regiune, iar estimările Argus indică faptul că alte 300.000–400.000 de tone de sulf așteaptă să fie transportate prin Strâmtoarea Ormuz.

Analiștii mai atrag atenția că exporturile sunt afectate și de pagubele produse instalațiilor de producție din statele Golfului Persic. Deși avariile sunt considerate limitate, acestea vor încetini revenirea ofertei și, implicit, scăderea prețurilor la îngrășăminte.

În plus, perspectivele rămân incerte după ce Organizația Maritimă Internațională a suspendat temporar operațiunile de escortare a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, în urma raportării unui nou incident de securitate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului.