Două femei originare din Republica Moldova, reținute de forțele de ordine în timpul protestelor violente din SUA

Potrivit unor surse din presa internațională, este vorba de Eugenia Malimon în vârstă de 54 de ani și fiica ei, Cristina Malimon de 28 de ani, care, după ce au fost arestate, cele două femei au cerut un traducător în limba rusă, pentru a putea întreține discuția cu autoritățile americane.

Ambele sunt acuzate de autoritățile americane de încălcarea restricțiilor impuse și intrarea ilegală în SUA.

Sursele din presa străină susțin că, Cristina este vicepreședinta organizației „Oregon Young Republicans”. În plus, ea este, de asemenea, ambasador pentru „Turning Point SUA” și membră a unui grup de reflecție la „Falkirk Center”, care îl susține pe Trump la Universitatea Liberty.

Cristina Malimon este extrem de activă pe rețelele de socializare și are peste 25.000 de urmăritori pe Instagram. Acolo promovează teorii ale conspirației de dreapta și fake news-uri electorale. Ea a pozat alături de mulți dintre susținătorii lui Trump, inclusiv Roger Stone și Candice Owens, precum și guvernatorul Christy Noem din Dakota de Sud.

Aceasta a primit interdicția de a părăsi statul Columbia, lucru pe care Cristina intenționează să-l supună contestării în instanță.

#Cristina Malimon #Eugenia Malimon #proteste #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.