Două femei originare din Republica Moldova, reținute de forțele de ordine în timpul protestelor violente din SUA

Potrivit unor surse din presa internațională, este vorba de Eugenia Malimon în vârstă de 54 de ani și fiica ei, Cristina Malimon de 28 de ani, care, după ce au fost arestate, cele două femei au cerut un traducător în limba rusă, pentru a putea întreține discuția cu autoritățile americane.

Ambele sunt acuzate de autoritățile americane de încălcarea restricțiilor impuse și intrarea ilegală în SUA.

Sursele din presa străină susțin că, Cristina este vicepreședinta organizației „Oregon Young Republicans”. În plus, ea este, de asemenea, ambasador pentru „Turning Point SUA” și membră a unui grup de reflecție la „Falkirk Center”, care îl susține pe Trump la Universitatea Liberty.

Cristina Malimon este extrem de activă pe rețelele de socializare și are peste 25.000 de urmăritori pe Instagram. Acolo promovează teorii ale conspirației de dreapta și fake news-uri electorale. Ea a pozat alături de mulți dintre susținătorii lui Trump, inclusiv Roger Stone și Candice Owens, precum și guvernatorul Christy Noem din Dakota de Sud.

Aceasta a primit interdicția de a părăsi statul Columbia, lucru pe care Cristina intenționează să-l supună contestării în instanță.

#Cristina Malimon #Eugenia Malimon #proteste #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.