Două femei originare din Republica Moldova, reținute de forțele de ordine în timpul protestelor violente din SUA

Potrivit unor surse din presa internațională, este vorba de Eugenia Malimon în vârstă de 54 de ani și fiica ei, Cristina Malimon de 28 de ani, care, după ce au fost arestate, cele două femei au cerut un traducător în limba rusă, pentru a putea întreține discuția cu autoritățile americane.

Ambele sunt acuzate de autoritățile americane de încălcarea restricțiilor impuse și intrarea ilegală în SUA.

Sursele din presa străină susțin că, Cristina este vicepreședinta organizației „Oregon Young Republicans”. În plus, ea este, de asemenea, ambasador pentru „Turning Point SUA” și membră a unui grup de reflecție la „Falkirk Center”, care îl susține pe Trump la Universitatea Liberty.

Cristina Malimon este extrem de activă pe rețelele de socializare și are peste 25.000 de urmăritori pe Instagram. Acolo promovează teorii ale conspirației de dreapta și fake news-uri electorale. Ea a pozat alături de mulți dintre susținătorii lui Trump, inclusiv Roger Stone și Candice Owens, precum și guvernatorul Christy Noem din Dakota de Sud.

Aceasta a primit interdicția de a părăsi statul Columbia, lucru pe care Cristina intenționează să-l supună contestării în instanță.

#Cristina Malimon #Eugenia Malimon #proteste #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.