Drumul de aproape 39 de milioane de euro crapă înainte de finalizare. ONUR vrea și Chișinău

Pe porțiuni ale drumului republican R33 Hîncești–Lăpușna–M1, aflat încă în proces de reabilitare, au apărut deja fisuri vizibile în asfalt. Lucrările sunt executate de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproape 38,75 milioane de euro.

Fotografiile transmise redacției arată mai multe crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată, unele dintre acestea fiind deja suficient de pronunțate pentru a fi observate cu ochiul liber. Din imagini nu poate fi stabilită însă cauza tehnică a fisurilor. O asemenea concluzie ar necesita o verificare tehnică în teren.

Situația atrage atenția în condițiile în care proiectul nici măcar nu este încă finalizat. Administrația Națională a Drumurilor anunța că lucrările de reabilitare pe cei 37,2 kilometri ai R33 au început în aprilie 2024, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este octombrie 2026. În iunie, pe unele sectoare, inclusiv în orașul Hîncești, încă se executau lucrări de așternere a stratului de uzură.

Contractul cu ONUR a fost semnat la 12 decembrie 2023 și are o valoare de 38,746 milioane de euro. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prevede reabilitarea integrală a traseului dintre Hîncești și intersecția cu M1, inclusiv lucrări la poduri, sisteme de drenaj și structura carosabilului.

Apariția fisurilor vine într-un moment în care ONUR își extinde ambițiile pe piața proiectelor rutiere din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate redacției, compania este interesată și de proiectul de reabilitare a drumului M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale țării.

Licitația pentru primele două loturi ale M1 este deja în desfășurare. Este vorba despre sectorul km 1–9 și tronsonul km 9–39, iar ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026. Proiectul este, la rândul său, finanțat de BERD.

Aici apare însă o problemă suplimentară pentru compania turcă. În mai 2026, BERD a sancționat ONUR și 53 dintre subsidiarele sale pentru o practică coluzivă constatată într-o procedură de achiziție finanțată de bancă în Ucraina. ONUR și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu investigația, iar sancțiunea prevede o perioadă de excludere de un an și trei luni, urmată de doi ani de neexcludere condiționată. Pe durata excluderii, compania și subsidiarele vizate nu sunt eligibile pentru noi proiecte finanțate de BERD.

Prin urmare, chiar dacă ONUR este interesată de reabilitarea traseului Chișinău–Leușeni, actuala sancțiune BERD reprezintă un obstacol direct pentru participarea sa la contractele finanțate de instituție pe durata perioadei de excludere.

ONUR are deja o prezență importantă pe piața infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Pe lângă R33, compania a obținut anterior contracte pentru alte drumuri naționale, inclusiv un sector al R14.

Fisurile apărute pe R33 ridică însă întrebări cu privire la calitatea lucrărilor și la modul în care acestea vor fi remediate înainte de recepția finală a drumului. În lipsa unei expertize sau a unei explicații oficiale din partea Administrației Naționale a Drumurilor și a antreprenorului, nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre o problemă superficială, localizată, sau despre un defect care necesită intervenții mai ample.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.