După ce a lăsat-o fără grâu, Rusia se laudă că trimite înghețată Africii

Ministerul rus al Agriculturii afirmă că înghețata a fost primul produs lactat rusesc livrat în țările africane și că anul trecut peste 1.000 de tone din acest produs au fost trimise în Africa, continent ce se confruntă cu o gravă criză alimentară din cauza blocării exporturilor de grâu ucrainean.

Declarațiile au fost făcute de Dmitri Krasnov, directorul Centrului Agroexpert din cadrul ministerului Agriculturii de la Moscova în cea de-a patra zi a Maratonului African 2022, un eveniment virtual organizat de furnizorii ruși.

Krasnov a mai remarcat că este necesară extinderea liniei de produse lactate exportate de Rusia pe continentul negru, „în primul rând” prin creșterea exportulurilor de lapte praf și brânză.

„Laptele praf este un produs lactat importat cheie pentru Africa, reprezentând 62% din valoarea totală a importurilor de lactate de către țările africane în 2021. Ponderea brânzei a fost de 15%”, a spus el, citat de Interfax, una dintre agențiile de presă ale guvernului rus.

Înghețată rusească pe stomacul gol în Africa

Țări occidentale, organizații internaționale și inclusiv unele state africane au avertizat în ultimele luni despre pericolul unei grave crize alimentare în Africa și țări sărace de pe alte continente din cauza blocării exporturilor ucrainene de grâu prin porturile de la Marea Neagră.

Înainte de război Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și cereale din lume. Producția sa și a Rusiei reprezentau împreună 14% din totalul de grâu produs la nivel mondial și 29% din toate exporturile de grâu.

În luna mai prețul grâului a atins un record absolut, efectele războiului din Ucraina fiind exacerbate de decizia Indiei de a interzice exporturilor din cauza prognozelor privind o recoltă proastă anul acesta.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a respins miercuri acuzațiile potrivit cărora Moscova este responsabilă de criza alimentară, afirmând că este la latitudinea Ucrainei să își demineze porturile de la Marea Neagră.

#africa #grau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.