După un progres de 1%/lună, premierul Recean cere indienilor mai multă viteză la construcția liniei Vulcănești-Chișinău

Premierul Dorin Recean a solicitat un ritm mai rapid în construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, după ce lucrările au progresat cu doar 1% în ultima lună. Acesta a vizitat șantierul de lucru împreună cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și a discutat cu echipa responsabilă pentru implementarea proiectului.

„Vrem să ne asigurăm că totul decurge conform planului. Lucrările se vor extinde concomitent în mai multe regiuni, iar numărul echipelor de muncitori va fi suplimentat. Săptămâna aceasta au început lucrările în raionul Cimișlia, iar acum avem nevoie de mai multă viteză”, a declarat Recean.

Conform Ministerului Energiei, lucrările de construcție și instalare sunt realizate în proporție de 22%, iar progresul general al proiectului, care include proiectarea, furnizarea și instalarea echipamentelor, a ajuns la 50%, față de 49% luna trecută. Lucrările se desfășoară pe o distanță de peste 70 de kilometri în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Taraclia, Cahul și Cimișlia, iar recent a fost oferit acces pentru extinderea lucrărilor în raionul Hâncești și Vulcănești.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I” este finanțat de Banca Mondială, având o valoare totală de 61 de milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 27 de milioane de euro sunt destinate construcției liniei electrice. De asemenea, în cadrul proiectului, Stația Electrică Chișinău de 330 kV este modernizată, iar Stația Electrică Vulcănești de 400 kV este extinsă. Linia electrică va fi conectată la infrastructura ÎS „Moldelectrica” până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.