După un progres de 1%/lună, premierul Recean cere indienilor mai multă viteză la construcția liniei Vulcănești-Chișinău

Premierul Dorin Recean a solicitat un ritm mai rapid în construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, după ce lucrările au progresat cu doar 1% în ultima lună. Acesta a vizitat șantierul de lucru împreună cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și a discutat cu echipa responsabilă pentru implementarea proiectului.

„Vrem să ne asigurăm că totul decurge conform planului. Lucrările se vor extinde concomitent în mai multe regiuni, iar numărul echipelor de muncitori va fi suplimentat. Săptămâna aceasta au început lucrările în raionul Cimișlia, iar acum avem nevoie de mai multă viteză”, a declarat Recean.

Conform Ministerului Energiei, lucrările de construcție și instalare sunt realizate în proporție de 22%, iar progresul general al proiectului, care include proiectarea, furnizarea și instalarea echipamentelor, a ajuns la 50%, față de 49% luna trecută. Lucrările se desfășoară pe o distanță de peste 70 de kilometri în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Taraclia, Cahul și Cimișlia, iar recent a fost oferit acces pentru extinderea lucrărilor în raionul Hâncești și Vulcănești.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I” este finanțat de Banca Mondială, având o valoare totală de 61 de milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 27 de milioane de euro sunt destinate construcției liniei electrice. De asemenea, în cadrul proiectului, Stația Electrică Chișinău de 330 kV este modernizată, iar Stația Electrică Vulcănești de 400 kV este extinsă. Linia electrică va fi conectată la infrastructura ÎS „Moldelectrica” până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul an școlar 2026–2027 începe în Republica Moldova cu 27 572 de copii care pășesc pentru prima dată pragul școlii și 473 de tineri specialiști care intră pentru prima dată în clase în calitate de profesori, anunță Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Dincolo însă de atmosfera festivă a zilei de 1 septembrie, școala moldovenească începe anul pe fundalul unei depopulări, Astfel, numai într-un an, țara a pierdut aproape 23 de mii de locuitori, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru cei 27572 de copii care intră în clasa întâi, 1 septembrie marchează începutul parcursului educațional, în timp ce 473 de tineri specialiști debutează în profesia de profesor.

Cifrele vin însă într-un moment în care baza demografică a sistemului educațional continuă să se restrângă. Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, Republica Moldova avea la 1 ianuarie 2026 o populație cu reședință obișnuită de 2,365 milioane de persoane, cu aproximativ 22900 mai puține decât cu un an înainte. Scăderea a fost mai puternică în mediul rural, unde populația s-a redus cu 1,3%, comparativ cu 0,6% în orașe.

Declinul nu este unul izolat. Datele recalculate de BNS arată că și în anul precedent populația Republicii Moldova se redusese cu aproximativ 27 000 de persoane. Astfel, în numai doi ani, țara a pierdut aproape 50 000 de locuitori.

Presiunea demografică este alimentată și de prăbușirea natalității. În 2025 s-au născut doar 22100 de copii, cu 1.500 mai puțini decât în anul precedent, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 32100. Rezultă un spor natural negativ de aproximativ 10000 de persoane într-un singur an. Rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie.

Tendința a continuat și în 2026. Numai în primul trimestru au fost înregistrați 5068 de nou-născuți și 9381 de decese, ceea ce înseamnă că diferența negativă dintre nașteri și decese a depășit 4.300 de persoane în doar trei luni.

Efectele declinului demografic sunt deja vizibile direct în școli. La începutul anului de studii 2025–2026, în învățământul primar și secundar general erau înscriși aproximativ 334.600 de elevi, cu 500 mai puțini decât cu un an înainte. Sistemul mai avea 1.173 de instituții de învățământ, cu 12 mai puține față de anul precedent.

Totodată, geografia școlii moldovenești se schimbă odată cu depopularea satelor. Aproximativ 58,4% dintre elevi învățau deja în mediul urban în anul școlar trecut, pondere în creștere cu 1,1 puncte procentuale într-un singur an. Aproape o treime din toți elevii țării 32,9% erau concentrați în municipiul Chișinău.

Pe acest fundal, Ministerul Educației anunță pentru anul școlar 2026–2027 investiții în clase și laboratoare, echipamente moderne pentru elevi și profesori și transport școlar.

„Ne dorim ca fiecare elev, indiferent dacă învață într-un sat, într-un centru raional sau în capitală, să beneficieze de oportunități egale pentru a învăța, a se dezvolta și a-și descoperi potențialul”, transmite Ministerul Educației.

Promisiunea accesului egal capătă însă o miză tot mai mare în condițiile în care populația rurală scade într-un ritm de peste două ori mai rapid decât cea urbană, iar reducerea numărului de copii pune presiune pe existența școlilor mici.

Noul an școlar începe și cu „Decada valorilor general-umane”, dedicată demnității umane, păcii și drepturilor omului. Prima activitate este lecția „Independența care ne unește”, organizată cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Astfel, clopoțelul de 1 septembrie sună anul acesta pentru 27572 de copii care intră pentru prima dată în școală, dar și într-o țară care continuă să piardă zeci de mii de locuitori. Cu o populație coborâtă la circa 2,37 milioane de persoane, natalitate în scădere și sate care se golesc mai repede decât orașele, depopularea devine una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul școlii din Republica Moldova.