VIDEO Stoparea finanțărilor USAID pune presiune pe autoritățile moldovenești: Grosu anunță măsuri imediate

20 Feb. 2025, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2025, 11:48 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat recent despre stoparea finanțărilor USAID, subliniind că autoritățile moldovenești trebuie să găsească soluții rapide pentru a asigura continuitatea proiectelor aflate în derulare. Grosu a precizat că nu există un termen clar pentru perioada de evaluare a proiectelor, menționând că aceasta este o decizie ce ține de partea americană.

„Trebuie să acționăm rapid și să găsim alte surse de finanțare acolo unde va fi necesar. În domenii precum agricultura, securitatea energetică și susținerea comunităților locale, trebuie să garantăm continuitatea proiectelor”, a declarat Igor Grosu. De asemenea, acesta a făcut referire la proiecte de salubrizare și managementul deșeurilor, menționând exemplul Nisporeni, unde astfel de probleme au fost deja ridicate.

„Este esențial să ne mișcăm cooperativ și să găsim soluții alternative, iar acest lucru se întâmplă deja. În paralel, invităm persoane calificate, inclusiv de la USAID, în funcții publice pentru a capitaliza expertiza acestora în diverse domenii”, a adăugat Grosu.

Declarațiile președintelui Parlamentului au avut loc în contextul unei notificări recente din partea administrației SUA, în care președintele Donald Trump a abordat din nou Republica Moldova, criticând modul în care au fost gestionate fondurile oferite de SUA. Trump a menționat o sumă de 22 de milioane de dolari destinați proiectelor de „incluziune și procese politice” în Moldova, subliniind importanța unei gestionări mai eficiente a acestor resurse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.