Durleșteanu: Moldova riscă să fie strivită între giganți! Acordul SUA

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, trage un semnal de alarmă cu privire la efectele noilor acorduri comerciale internaționale asupra economiei Republicii Moldova. Potrivit unei analize publicate recent, Acordul Turnberry semnat în iulie 2025 între Statele Unite și Uniunea Europeană ar putea genera un val de perturbări economice pentru țările din regiune, inclusiv pentru Moldova.

Conform prevederilor acordului, importurile europene în SUA vor fi taxate cu 15%, în timp ce UE s-a angajat să achiziționeze resurse energetice americane în valoare de 750 miliarde dolari și să investească 600 miliarde dolari în SUA în următorii trei ani. Durleșteanu subliniază că aceste angajamente riscă să dezechilibreze și mai mult relațiile comerciale internaționale, în special în contextul criticilor formulate de Franța și Irlanda, care denunță caracterul disproporționat al acordului.

Fosta ministră avertizează că aceste schimbări vor avea un impact negativ asupra economiilor europene, în special în industriile auto și metalurgică din Germania, Italia și România. Efectele indirecte nu vor ocoli Moldova, care se confruntă deja cu vulnerabilități structurale. Volatilitatea prețurilor la energie și transport, lipsa clarității în lanțurile de aprovizionare, precum și creșterea tarifelor vamale în UE și SUA vor majora costurile pentru exportatorii moldoveni și vor reduce cererea pentru produsele autohtone. În plus, scumpirea echipamentelor, a îngrășămintelor și a altor inputuri industriale va afecta grav competitivitatea sectorului productiv. Concluzia este dură: deficitul balanței comerciale a Moldovei se va adânci.

Durleșteanu atrage atenția și asupra efectelor directe ale tarifelor unilaterale impuse de SUA pentru produsele moldovenești, în prezent de 31%, care, combinate cu noile bariere comerciale, vor face imposibilă menținerea competitivității pe piața americană. În acest context, ea recomandă Guvernului de la Chișinău să accelereze atragerea de investitori regionali în sectorul industrial și să investească în lanțuri interne de aprovizionare pentru a crește reziliența economică a țării.

Analiza include și celelalte tensiuni comerciale globale care influențează indirect Moldova. Suspendarea temporară a tarifelor vamale dintre SUA și China până pe 12 august ar putea fi urmată de represalii economice din partea Beijingului, inclusiv limitarea exporturilor de minerale strategice. Totodată, relațiile comerciale dintre China și UE se tensionează pe fondul unui deficit comercial în creștere și al acuzațiilor privind subvenționarea masivă a exporturilor chineze. UE a răspuns cu tarife suplimentare pentru vehicule electrice, oțel și echipamente medicale.

Pe fondul acestor tensiuni, Durleșteanu concluzionează că economia globală se îndreaptă spre o regionalizare accentuată, iar volatilitatea și incertitudinea vor continua. Moldova trebuie să-și alinieze politicile economice la cele ale Uniunii Europene, să-și diversifice exporturile și să-și definească clar prioritățile strategice pentru a rezista presiunii generate de noile realități comerciale internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.