Economist de renume din România: Prezența la vot până la ora 12:30 este de 22,5%, cu șanse de a atinge 50%

20 Oct. 2024, 13:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2024, 13:05 // Slider //  Ursu Victor

La alegerile din Moldova, prezența la vot până la ora 12:30 se ridică la 22,5%. Conform economistului și consultantului român Andre Caramitru, pe baza curbelor de prezență din alegerile precedente, acest procent ar putea urca până la 50%, iar în cazul în care ritmul de votare din ultimele două ore se menține, prezența ar putea ajunge chiar la peste 55%.

Caramitru atrage atenția și asupra provocării legate de validarea referendumului care are loc simultan cu alegerile. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesară o prezență de cel puțin 33%. Totuși, mulți dintre susținătorii pro-ruși aleg să boicoteze acest proces, votând doar la alegerile prezidențiale și refuzând să ridice buletinul pentru referendum. Conform calculelor, referendumul ar putea fi validat doar dacă mai puțin de unul din trei alegători care participă la vot boicotează acest scrutin.

„Situația este la limită”, avertizează Caramitru, exprimându-și surprinderea față de prezența scăzută a diasporei moldovenești. „Frații moldoveni din diaspora, ieșiți oameni buni la vot! Nu lăsați rusofonii și rusofilii să vă distrugă, iar și iar și iar. Hai că se poate!”, a adăugat el.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.