Energia de avarie livrată Moldovei și Ucrainei a împins profitul Transelectrica la peste 40 milioane euro

Transelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din România, a raportat un profit net de 201 milioane de lei românești (circa 40,4 milioane euro) în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile companiei au ajuns la 1,613 miliarde de lei (aproximativ 324 milioane euro), iar rezultatul brut a urcat la 251 milioane de lei (circa 50,4 milioane euro).

Creșterea rezultatelor financiare a fost susținută de majorarea veniturilor din transportul energiei și din interconexiunile regionale, dar și de energia de avarie furnizată unor state vecine, inclusiv Republicii Moldova. Potrivit raportului, veniturile din ajutoare de avarie au ajuns în perioada ianuarie-martie 2026 la 13,4 milioane de lei românești (circa 2,7 milioane euro), față de doar 0,3 milioane de lei (aproximativ 60 000 euro) în aceeași perioadă a anului trecut.

Compania precizează că a furnizat energie de avarie Republicii Moldova în lunile ianuarie și februarie, la solicitarea operatorului de sistem de peste Prut. Ajutoare similare au fost acordate și Ucrainei, în ianuarie și martie, precum și Serbiei, în luna ianuarie. Potrivit Transelectrica, aceste livrări au fost necesare pentru acoperirea consumului intern din țările respective, pe fondul efectelor războiului din Ucraina și al unor opriri accidentale ale unor grupuri energetice din regiune.

Republica Moldova a contribuit la rezultatele companiei și prin schimburile comerciale de energie. Transelectrica a încasat 5,5 milioane de lei românești (circa 1,1 milioane euro) prin mecanismul european Inter TSO Compensation (ITC), care compensează operatorii de transport pentru utilizarea rețelelor lor în cadrul fluxurilor transfrontaliere de energie electrică. Compania menționează că cea mai mare parte a acestor venituri a provenit din schimburile programate de energie cu Republica Moldova.

În ansamblu, rezultatele financiare ale Transelectrica au fost susținute și de creșterea veniturilor din interconexiuni. În primul trimestru al anului, veniturile din alocarea capacităților de interconectare s-au dublat, ajungând la 138 milioane de lei românești (circa 27,7 milioane euro), comparativ cu 69 milioane de lei (13,9 milioane euro) în aceeași perioadă din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profit în creștere #energie de avarie #Transelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.