APIT trage un semnal de alarmă: cozile din vămile moldo-române afectează turismul

29 Mai 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Mai 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Asociația Patronală a Industriei Turismului (APIT) solicită autorităților să intervină urgent pentru fluidizarea traversării frontierei moldo-române de către autocarele turistice și grupurile organizate de pasageri, după numeroase sesizări primite din partea operatorilor din domeniu.

Potrivit APIT, întârzierile înregistrate la punctele de trecere Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Cahul–Oancea și Giurgiulești–Galați afectează direct programele turistice, excursiile organizate, conexiunile internaționale și calitatea serviciilor oferite turiștilor.

În acest context, asociația a transmis un demers către instituțiile competente din Republica Moldova, solicitând inițierea unui dialog cu autoritățile din România, inclusiv cu Poliția de Frontieră Română, pentru identificarea unor soluții care să reducă timpii de așteptare.

„APIT nu solicită derogări de la controlul legal al frontierei, ci soluții practice, previzibile și europene pentru procesarea eficientă a grupurilor turistice organizate, cu respectarea deplină a normelor de securitate. Turismul organizat are nevoie de mobilitate, predictibilitate și cooperare instituțională”, se arată în apelul organizației.

Reprezentanții industriei atrag atenția că problema ar putea deveni și mai acută odată cu implementarea sistemului european Entry/Exit System (EES), care presupune proceduri digitale suplimentare de înregistrare și verificare la frontiera externă a spațiului Schengen.

O preocupare aparte vizează grupurile organizate de copii și elevi, care participă frecvent la excursii educaționale, culturale, sportive sau recreative în România și care sunt afectate de orele petrecute în vamă.

APIT susține că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile și își exprimă disponibilitatea de a contribui la identificarea unor soluții concrete în beneficiul cetățenilor, turiștilor și al întregii industrii turistice din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.