Escaladarea Everestului devine mai scumpă: Nepalul majorează taxa la 15.000 de dolari

Nepalul va majora taxele de permis pentru escaladarea Muntelui Everest cu 36%, acestea ajungând la 15.000 de dolari, pentru prima dată în aproape un deceniu, conform unui anunț oficial. Veniturile generate din aceste taxe reprezintă o sursă vitală pentru economia locală, care beneficiază de prezența a opt dintre cei mai înalți munți din lume, inclusiv Everestul, relatează CNN

Narayan Prasad Regmi, directorul general al Departamentului de Turism, a confirmat că noile tarife vor intra în vigoare în septembrie, vizând sezonul principal de alpinism din aprilie-mai. Taxele pentru alte sezoane mai puțin populare vor fi de asemenea majorate: la 7.500 de dolari pentru toamna (septembrie-noiembrie) și la 3.750 de dolari pentru iarna (decembrie-februarie).

„Redevențele nu au mai fost revizuite de mult timp. Le-am actualizat acum”, a declarat Regmi pentru Reuters.

Unii organizatori de expediții susțin că majorarea nu va descuraja alpiniștii, având în vedere popularitatea traseului South East Ridge deschis în 1953 de Sir Edmund Hillary și Tenzing Norgay.

„Ne așteptam la această creștere. Este un pas de înțeles pentru guvernul nepalez,” a spus Lukas Furtenbach de la Furtenbach Adventures. Totuși, destinația este criticată frecvent pentru supraaglomerare, probleme de curățenie și siguranță.

În fiecare an, sute de alpiniști se confruntă cu un mediu tot mai arid și stâncos pe Everest, semnalând efectele încălzirii globale. Oficialii nepalezi au declarat că sunt organizate campanii de curățenie și măsuri de siguranță pentru a proteja această regiune iconică.

#nepal #taxa #Everest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.