Euro digital, susținut de Parlamentul European: BCE vizează lansarea până la sfârșitul deceniului

Membrii Parlamentul European și-au exprimat marți sprijinul de principiu pentru introducerea unui euro digital, o versiune electronică a monedei unice europene, proiect promovat de Banca Centrală Europeană și care ar urma să fie implementat până la sfârșitul acestui deceniu.

Reunit la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente, adoptat cu o largă majoritate — 438 de voturi pentru și 158 împotrivă — subliniază că introducerea euro digital este esențială pentru consolidarea suveranității monetare a Uniunii Europene, reducerea fragmentării metodelor de plată și întărirea pieței unice, notează agerpres.ro.

Euro digital ar reprezenta o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului, pentru plăți în magazine, online sau între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. BCE analizează fezabilitatea acestui proiect încă din anul 2020 și intenționează să lanseze o fază pilot în 2027, urmând ca emiterea efectivă a euro digital să înceapă în 2029, cu condiția adoptării cadrului legislativ necesar în cursul acestui an.

Pentru materializarea proiectului este nevoie de acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra propunerii legislative înaintate de Comisia Europeană. Deși Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru acest cadru legislativ, dezbaterile din Parlamentul European sunt preconizate abia pentru primăvara acestui an.

Prezentă luni în plenul Parlamentului European, președinta BCE, Christine Lagarde, a îndemnat eurodeputații să își exprime sprijinul cât mai rapid și a încercat să calmeze temerile legate de proiect. Potrivit acesteia, euro digital este o soluție pentru consolidarea suveranității economice europene, în contextul în care plățile electronice sunt dominate în prezent de companii americane precum Visa și Mastercard.

Totodată, Lagarde a dat asigurări că euro digital nu va înlocui numerarul și că BCE nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor. „Euro digital va fi o opțiune suplimentară pentru consumatori și va contribui la evitarea unei dependențe excesive de furnizori străini pentru sistemele de plată esențiale economiei europene”, a declarat președinta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#euro digital #parlament european #BCE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite pregătesc dezvoltarea unei flote comerciale propulsate nuclear, într-o încercare de a revitaliza industria navală americană și de a contesta dominația Chinei în construcția de nave. Administrația președintelui Donald Trump urmează să semneze un parteneriat public-privat cu compania britanică Core Power, care intenționează să înceapă construcția primei nave comerciale cu propulsie nucleară în 2028.

Stephen Carmel, șeful Administrației Maritime a SUA din cadrul Departamentului Transporturilor, a declarat pentru Financial Times că Washingtonul nu poate concura cu Beijingul prin prețuri mai mici și trebuie să schimbe regulile jocului prin tehnologie.

„Nu o să învingem China fiind o versiune mai ieftină a Chinei. Ei au stăpânit arta de a fi ieftini”, a spus Carmel.

Potrivit oficialului american, avantajul Statelor Unite ar putea veni tocmai din domeniul nuclear.

„Nu concurăm încercând să fim ieftini. Concurăm pe tehnologie, iar tehnologia nucleară este ceva la care chiar ne pricepem”, a explicat acesta.

Acordul cu Core Power ar urma să accelereze apariția unei flote comerciale nucleare sub pavilion american și să creeze cadrul necesar pentru licențiere, asigurări, acces în porturi și standarde comune de siguranță.

Compania britanică, care are o colaborare cu Portul Corpus Christi din Texas, a atras aproximativ 200 de milioane de dolari de la investitori, printre care grupurile japoneze Mitsui, Mitsubishi și Sumitomo. Parteneriatul cu administrația americană nu prevede, deocamdată, garanții de finanțare federală.

Core Power susține că navele comerciale nucleare ar putea schimba radical economia transportului maritim. Potrivit companiei, acestea ar putea circula cu 50–75% mai repede decât navele convenționale, ar putea transporta volume mai mari de marfă și ar evita costurile asociate taxelor de mediu aplicate combustibililor fosili.

Directorul general al Core Power, Mikal Bøe, estimează că aproximativ 8.200 de nave care ar putea fi adaptate pentru propulsie nucleară trebuie înlocuite în următorii 25 de ani. Compania speră să acopere între 10% și 20% din această piață.

Propulsia nucleară este utilizată de decenii în sectorul militar, în special pentru submarine și spărgătoare de gheață, însă pătrunderea acesteia în transportul comercial a fost blocată până acum de costurile ridicate, restricțiile de acces în porturi și problemele privind răspunderea în cazul unor accidente.

Rusia deține în prezent cea mai mare flotă civilă propulsată nuclear, tehnologia fiind utilizată mai ales pentru spărgătoarele de gheață care operează în Arctica.

Washingtonul vede însă în această tehnologie și o oportunitate strategică. Industria americană de construcții navale a pierdut masiv teren în ultimele decenii în fața șantierelor asiatice, în special a celor chineze, iar autoritățile americane încearcă să folosească expertiza nucleară pentru a recupera decalajul.

În iunie, American Bureau of Shipping a aprobat proiectul unei nave comerciale cu propulsie nucleară dezvoltat de Consorțiul Maritim al Massachusetts Institute of Technology.

Statele Unite urmează să discute dezvoltarea tehnologiei cu reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și altor state, în cadrul unui eveniment al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Cele mai dificile probleme rămân însă asigurarea navelor, stabilirea răspunderii în cazul incidentelor, lipsa inginerilor nucleari și acceptarea unor astfel de nave în porturile comerciale.

„Nu se va întâmpla nimic dacă nu există asigurare. Dacă ceva merge prost, cineva trebuie să plătească”, a avertizat Themistoklis Sapsis, profesor de inginerie mecanică și oceanică în cadrul consorțiului MIT.

Un alt obstacol este chiar modelul economic. În cazul navelor convenționale, combustibilul este achitat de regulă pe durata fiecărei curse. La navele nucleare, combustibilul ar fi cumpărat practic odată cu reactorul și ar putea fi utilizat timp de peste 20 de ani, ceea ce ar necesita o nouă formulă de finanțare.

În pofida planurilor ambițioase, majoritatea experților din industrie estimează că primele nave comerciale propulsate nuclear vor începe să opereze la scară semnificativă abia în anii 2030.