Expansiune rapidă a gripei Aviare în fermele avicole din Uniunea Europeană

Gripa aviară se extinde rapid în fermele avicole din Uniunea Europeană, în acest sezon, sporind temerile privind repetarea crizelor precedente care au dus la moartea a zeci de milioane de păsări de curte în blocul comunitar, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În ultimii ani, focarele de gripă aviară înalt patogenă H5N1 au dus la moartea a mii de milioane de păsări în întreaga lume.

Răspândirea la oameni şi alte specii de mamifere, inclusiv la bovine de lapte şi porcine în SUA, sporeşte temerile că ar putea avea loc o mutaţie a virusului pentru a se transmite uşor către oameni şi a provoca o pandemie, scrie Reuters.

Între startul sezonului migrator, la 1 august, şi finalul săptămânii trecute, UE a raportat în total 62 focare de gripă aviară la fermele avicole, în special în partea de est a blocului comunitar, a informat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH). În aceeaşi perioadă din 2023, au fost raportate în UE doar şapte focare de gripă aviară, dar situaţia din acest an este mai bună decât în 2022, când era 112 focare.

Totuşi, gripa aviară nu a fost detectată la oameni sau la bovine în UE.

Gripa aviară este o boală sezonieră în rândul păsărilor de curte, răspândită mai ales de fecalele păsărilor sălbatice infectate sau de transportul de materiale infectate. Apare de obicei toamna, când păsările migrează, şi scade primăvara.

Ca şi în sezonul precedent, Ungaria a înregistrat până acum cel mai mare număr de focare de gripă aviară de la începutul sezonului migrator, la 1 august .

În Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din UE, virusul a dus la sacrificarea a 1,8 milioane de păsări, aproape 1,4 milioane fiind la o singură fermă, în oraşul Sroda Wielkopolska.

Franţa, care a suferit cele mai severe pierderi în 2022/2023, a reintrodus luna aceasta măsuri de biosecuritate în fermele avicole, citând creşterea numărului de cazuri în ţările vecine.

România a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la păsări de curte, a informat marţi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH), în condiţiile în care Europa se confruntă cu o creştere sezonieră a acestei boli mortale.

Virusul a fost detectat la un efectiv de 47 păsări de curte din satul Mihail Kogălniceanu, în estul ţării, şi a provocat moartea a patru păsări, a precizat WOAH, citând un raport al autorităţilor române.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aviara #gripa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială