Expansiune rapidă a gripei Aviare în fermele avicole din Uniunea Europeană

Gripa aviară se extinde rapid în fermele avicole din Uniunea Europeană, în acest sezon, sporind temerile privind repetarea crizelor precedente care au dus la moartea a zeci de milioane de păsări de curte în blocul comunitar, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În ultimii ani, focarele de gripă aviară înalt patogenă H5N1 au dus la moartea a mii de milioane de păsări în întreaga lume.

Răspândirea la oameni şi alte specii de mamifere, inclusiv la bovine de lapte şi porcine în SUA, sporeşte temerile că ar putea avea loc o mutaţie a virusului pentru a se transmite uşor către oameni şi a provoca o pandemie, scrie Reuters.

Între startul sezonului migrator, la 1 august, şi finalul săptămânii trecute, UE a raportat în total 62 focare de gripă aviară la fermele avicole, în special în partea de est a blocului comunitar, a informat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH). În aceeaşi perioadă din 2023, au fost raportate în UE doar şapte focare de gripă aviară, dar situaţia din acest an este mai bună decât în 2022, când era 112 focare.

Totuşi, gripa aviară nu a fost detectată la oameni sau la bovine în UE.

Gripa aviară este o boală sezonieră în rândul păsărilor de curte, răspândită mai ales de fecalele păsărilor sălbatice infectate sau de transportul de materiale infectate. Apare de obicei toamna, când păsările migrează, şi scade primăvara.

Ca şi în sezonul precedent, Ungaria a înregistrat până acum cel mai mare număr de focare de gripă aviară de la începutul sezonului migrator, la 1 august .

În Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din UE, virusul a dus la sacrificarea a 1,8 milioane de păsări, aproape 1,4 milioane fiind la o singură fermă, în oraşul Sroda Wielkopolska.

Franţa, care a suferit cele mai severe pierderi în 2022/2023, a reintrodus luna aceasta măsuri de biosecuritate în fermele avicole, citând creşterea numărului de cazuri în ţările vecine.

România a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la păsări de curte, a informat marţi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH), în condiţiile în care Europa se confruntă cu o creştere sezonieră a acestei boli mortale.

Virusul a fost detectat la un efectiv de 47 păsări de curte din satul Mihail Kogălniceanu, în estul ţării, şi a provocat moartea a patru păsări, a precizat WOAH, citând un raport al autorităţilor române.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aviara #gripa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.

#criză #Agricultură #Guvern