Expert despre birocrați: cheltuieli inutile de 2 miliarde lei și daune economiei naționale de zeci de miliarde lei

21 Sept. 2021, 14:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2021, 14:04 // Actual //  MD Bani

În ultimii 10 ani populația țării s-a redus cu 343 mii locuitori, de la 2,93 milioane în 2011 la 2,6 milioane în prezent. Această reducere este determinată de doi factori: natalitatea redusă și migrația sau mai bine spus, fuga peste hotarele țării. În același timp numărul de birocrați din țară a crescut cu 3,5 mii persoane de la 51,2 mii în 2011 la 54,8 mii în prezent, scrie pe blogul său, expertul economic Veaceslav Ioniță.

Drept consecință, dacă în 2011 la o mie de locuitori reveneau 17,6 birocrați, atunci în prezent acest indicator a crescut cu peste 20% și avem deja 21,4 birocrați la o mie de locuitori. Altfel spus, în mediu la fiecare o mie de persoane numărul de birocrați s-a majorat cu aproape 4 persoane.

În ultimii 10 ani salariul mediu în sistemul public de administrare a crescut de 3 ori de la 3 mii lei salariul net lunar în 2011 la 9 mii lei în prezent. Dacă ținem cont de toate plățile suplimentare aferente salariului, plus primele și alte adausurile la salarii, precum și spațiul de oficiu și alte cheltuieli cu forța de muncă, ajungem la concluzia că întreținerea unui birocrat ne costă nu mai puțin de 200 mii lei anual.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în ultimii 10 ani numărul birocraților a crescut cu 3,5 mii persoane, cea ce a dus la umflarea aparatului birocrat cu 10 mii persoane. De asemenea, conform relatărilor expertului, costurile directe de întreținere a acestui număr suplimentar și inutil de birocrați se ridică la minim 2 miliarde lei anual.

Daunele provocate de birocrații inutili se ridică la zeci de miliarde de lei anual

În viziunea lui Ioniță, costurile cu întreținere a birocraților inutili este partea mică a problemei. Adevărata catastrofă este dauna anuală provocată de acești birocrați, care din ”plictiseală” strangulează mediul de afaceri și sunt un focar de corupție în societate.

Potrivit lui, chiar dacă a fost redus numărul organelor de control, numărul birocraților nu a fost redus.

Moldova a avut 68 organe de control, iar în prezent numărul lor a fost redus la mai puțin de 20. Organele de control au fost reduse, dar nu birocrații, care se ocupau cu controlul. Doar în ultimii 4 ani, numărul de acte permisive în Moldova s-au redus de 3 ori sau cu 300 acte permisive de la 450 în trecut la mai puțin de 150 în prezent. Mii de persoane se ocupau cu o activitate inutilă și nocivă de oferirea de permisiuni pentru anumite genuri de activitate. Funcția lor la o mică analiză s-a adeverit a fi inutilă și în consecință a fost lichidată. Însă birocrații au rămas în birourile lor, chiar dacă funcția a fost lichidată. Evident toate miile de persoane, care au pierdut dreptul de a controla sau a permite ceva, au rămas în funcție și tot ce fac ei acum, caută soluții noi de a ”mulge” businessul de bani.

Daunele provocate de acești birocrați rămași în funcție, după lichidarea ”funcției” se ridică la zeci de miliarde lei anual.

Aceste daune se manifestă prin: lipsa de investiții în Moldova, fuga oamenilor peste hotare, închiderea de afaceri din cauza corupției, prețurile exagerate din cauza monopolurilor protejate de birocrați și alte costuri suportate de societate.

În același articol, Veaceslav Ioniță se întreabă de ce Moldova are nevoie de două agenții de reglementare cu buget comun de 110 milioane lei anual.

Un exemplu în acest sens de aparat excesiv de birocrați servesc cele două agenții de reglementare. Una în domeniul energetic, alta în cel al telecomunicațiilor. Pentru ce Moldovei două agenții de reglementare a pieței și separarea piețelor? Ori mecanismul de reglementare aste același indiferent de piață.

În viziunea expertului, această problemă are o soluție simplă: crearea unei singure Agenții de Reglementare a Piețelor.

În cazul unificării acestor agenții, costurile se vor optimiza cu cel puțin 25%, cea ce înseamnă minim 25 milioane lei economii anuale. Aici nu am ținut cont de revizuirea competențelor inutile atribuite agențiilor, care provoacă costuri suplimentare atât directe cât și indirecte.

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 13:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 13:41 // Actual //  Ursu Victor

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ