Exporturi aproape blocate: creștere de doar 0,3%, dar scăderi enorme la ulei, legume, fructe și cereale

14 Nov. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Nov. 2025, 10:43 // Actual //  Grîu Tatiana

În primele 9 luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au totalizat 2,626 miliarde dolari, în creștere cu doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Exporturile autohtone au avansat cu 3,3%, atingând 2,045 miliarde dolari. În schimb, reexporturile de mărfuri străine s-au diminuat cu 9%, la 580,4 milioane dolari, reducând totalul exporturilor cu 2,2%.

Pe grupe de mărfuri, creșteri semnificative s-au înregistrat la semințele și fructele oleaginoase (+60%), minereurile metalifere și deșeurile de metale (+46,7%), articolele prelucrate din metal (+31%) și instrumentele și aparatele profesionale, științifice și de control (+32,9%). În același timp, au scăzut exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale (-52,1%), produse petroliere și înrudite (-37,6%), legume și fructe (-8,7%), mașini și aparate electrice (-4%) și cereale (-6,1%).

La nivel geografic, exporturile către țările UE au crescut cu 2,5%, atingând 1,788 miliarde dolari, în timp ce exporturile către CSI au scăzut cu 15,5%, la 163,4 milioane dolari. Printre țările cu creșteri notabile se numără Turcia (+57,4%), Cehia (+53,1%), Italia (+33,2%), Bulgaria (+39,6%) și Elveția (+58,2%). În schimb, s-au diminuat exporturile către România (-7,8%), Polonia (-40,5%), Ucraina (-16,3%), Germania (-29,1%) și Federația Rusă (-15,8%).

Transportul rutier rămâne principalul mod de livrare, cu 79,9% din total exporturi, urmat de transportul maritim (14,5%) și feroviar (3,2%). România rămâne principala destinație, cu 29,6% din total exporturi, urmată de Italia (9,3%), Turcia (8,8%) și Cehia (8,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Măsura ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027 și vizează, în principal, importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Potrivit proiectului, aceste produse vor putea fi importate doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sunt prevăzute și unele excepții pentru anumite categorii de semințe destinate însămânțării.

Licențele vor putea fi solicitate de persoane juridice sau fizice care desfășoară activități în domenii precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, morăritul și producerea hranei pentru animale. Cererile urmează să fie examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil. Licența va fi eliberată gratuit.

Totodată, agenții economici care vor primi licență nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte cerealele și oleaginoasele importate în baza acestui mecanism. Guvernul va putea prelungi perioada de licențiere, la propunerea Ministerului Agriculturii, cu cel mult 12 luni.

Autorul inițiativei, deputatul Serghei Ivanov, motivează necesitatea intervenției prin situația dificilă a agricultorilor și riscul ca importurile masive de cereale și oleaginoase, în special din Ucraina, să pună presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă. În nota de fundamentare se arată că diferența dintre prețurile interne și cele din portul Constanța ajunge în anumite cazuri la circa 1,5 lei pentru un kilogram de grâu.

Potrivit documentului, autorii proiectului se tem că o creștere a importurilor ar putea obliga agricultorii moldoveni să-și vândă producția la prețuri mai mici decât costurile de producție, ceea ce ar putea genera probleme la achitarea creditelor, leasingurilor, salariilor și obligațiilor față de furnizori și, în cazuri extreme, insolvență sau faliment.

În nota de fundamentare se mai precizează că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni. Autorii consideră că, în condițiile în care sectorul agroalimentar continuă să se confrunte cu dificultăți, menținerea licențierii importurilor reprezintă în continuare o soluție de protecție a producătorilor locali. Implementarea mecanismului nu ar necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.