O firmă moldovenească vrea să ocupe golul lăsat de Lukoil la Aeroportul Chișinău. Decizia, pe masa autorităților

14 Nov. 2025, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
14 Nov. 2025, 11:13 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Compania „Executive JETZ Handling”, activă de doi ani pe Aeroportul Internațional Chișinău, își extinde serviciile și pregătește importul de combustibil de aviație JET A1, urmărind să devină furnizor complet de carburant pentru aeronavele comerciale, pe lângă cele de școală. În prezent, aceasta deservește avioanele de mici dimensiuni, scrie IPN.

Directorul executiv, Dorin Plugaru, a declarat că, în prezent, compania sa așteaptă decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, necesară pentru a fi transmisă Autorității Aeronautice Civile, care urmează să elibereze certificatul de operare pe aeroport.

Antreprenorul a menționat că, în prezent, firma sa deține două autocisterne de alimentare cu combustibil, cu o capacitate totală de 20 de mii de litri, însă este dificil de anticipat câte aeronave vor putea fi alimentate. Dorin Plugaru a precizat că totul depinde de cerere și de creșterea naturală a volumului de alimentări.

În același timp, directorul companiei a precizat că, în prezent, combustibilul AVGAS 100LL, folosit pentru aeronavele de mici dimensiuni, este importat din Polonia. Combustibilul JET A-1, destinat aeronavelor mari, va fi achiziționat de la rafinării străine, inclusiv din România. Totuși, pentru a putea cumpăra și distribui acest tip de carburant, firma are nevoie de licența Autorității Aeronautice Civile.

Statele Unite ale Americii au impus luna trecută sancțiuni împotriva gigantului petrolier rus „Lukoil” din cauza războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Măsurile vor intra în vigoare pe 21 noiembrie, iar situația rămâne incertă la alimentarea cu combustibil a avioanelor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, în contextul în care acest lucru era realizat de către compania rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 12:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 12:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Valorile mobiliare de stat (VMS) plasate direct persoanelor fizice câștigă tot mai mult teren pe piața financiară din Republica Moldova. În trimestrul trei al anului curent, valoarea anualizată a emisiunilor destinate populației a ajuns la 772 de milioane de lei, cu 33,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, soldul investițiilor populației în aceste instrumente a depășit pragul de un miliard de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 20 noiembrie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în cele nouă trimestre monitorizate, statul a emis valori mobiliare de stat în valoare de 1,43 miliarde de lei prin plasament direct către persoanele fizice. Din această sumă, 358,2 milioane de lei au fost deja stinse, reprezentând 25,1% din totalul emisiunilor, iar soldul rămas în circulație constituie 1,07 miliarde de lei, echivalentul a 74,9% din valoarea totală emisă. În același timp, veniturile obținute de populație din dobânzile aferente acestor investiții au însumat 68,9 milioane de lei în perioada dintre trimestrul unu din 2025 și trimestrul trei din 2026. Numai în trimestrul trei al anului curent, investitorii au încasat 14,5 milioane de lei, cu 17,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea anualizată a veniturilor din dobânzi a ajuns la 49 de milioane de lei.

Economistul susține că unul dintre factorii care contribuie la creșterea interesului populației pentru VMS este nivelul dobânzii oferite. În noiembrie 2026, rata anuală a dobânzii pentru VMS plasate direct populației, cu termen de un an, era de 7,85%, comparativ cu 5,65% pentru depozitele bancare în lei cu termen de 6-12 luni. Astfel, investițiile în VMS ofereau un avantaj de 2,20 puncte procentuale (p.p.) față de depozitele bancare. Un alt avantaj îl constituie faptul că veniturile obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat sunt neimpozabile.

În același timp, instrumentul aduce beneficii și pentru stat. Rata de 7,85% oferită populației era cu 6,24 p.p. mai mică decât rata de 14,09% înregistrată la licitația din 17 noiembrie 2026 pentru bonurile de trezorerie cu termen de 364 de zile. Prin urmare, plasamentele directe către populație permit Guvernului să atragă resurse financiare la un cost mai redus decât prin intermediul licitațiilor. Analiza arată că, în trimestrul trei din 2026, economiile populației deținute în instituțiile financiare au constituit 99,9 miliarde de lei. Din această sumă, 96,3 miliarde de lei sau 96,4%, reprezentau depozite bancare, în timp ce VMS dețineau o pondere de aproximativ 1,1%, echivalentul a 1,1 miliarde de lei.

Chiar dacă ponderea VMS în totalul economiilor populației rămâne încă redusă, aceasta a crescut constant, de la 0,1% în trimestrul trei din 2024 la 1,1% în trimestrul trei din 2026. Mai mult, afirmă analistul economic, VMS au devenit principalul motor de creștere a economiilor nebancare. În numai doi ani, acestea au ajuns la 1,07 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din totalul economiilor populației în instrumente nebancare. În 2024, VMS au contribuit cu 64% la creșterea acestor economii, respectiv cu 840 de milioane de lei dintr-un avans total de 1,31 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că piața VMS  înregistrează volume record, dar persistă riscul refinanțării. La nivelul întregii piețe a VMS, volumul comercializat a ajuns la 62,7 miliarde de lei în valoare anualizată în trimestrul trei din 2026, cel mai ridicat nivel din perioada 2015–2026. Comparativ cu 2025, creșterea a fost de 23,1%, respectiv 11,8 miliarde de lei. Față de 2019, volumul este de 5,5 ori mai mare. Numai în trimestrul trei din 2026 au fost plasate VMS-uri de 15,6 miliarde de lei, cu 54,6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Plasamentele au depășit răscumpărările cu 2,8 miliarde de lei, în condițiile în care statul a răscumpărat VMS în valoare de 12,8 miliarde de lei.

Totuși, analiza evidențiază o vulnerabilitate importantă a pieței – dependența ridicată de refinanțarea datoriei pe termen scurt. În perioada 2021–2026, răscumpărările au reprezentat 87% din totalul plasamentelor de VMS-uri, ceea ce arată că o mare parte din resursele atrase prin emisiuni noi sunt utilizate pentru stingerea obligațiilor anterioare. În trimestrul trei din 2026, soldul VMS-urilor aflate în circulație a constituit 60,18 miliarde de lei, echivalentul a 16,1% din PIB. Dintre acestea, 48,14 miliarde de lei, respectiv 80%, reprezentau instrumente pe termen scurt, în timp ce doar 12,04 miliarde de lei, echivalentul a 20%, erau aferente termenului lung.

De asemenea, ponderea VMS-urilor cu scadența de doi ani și mai mult a coborât de la 15,5% în 2018 la doar 0,77% în trimestrul trei din 2026. Termenul mediu ponderat de plasare a fost de 274 de zile, cu 28 de zile mai mic decât în anul 2025. Un alt semnal de presiune asupra costurilor de finanțare este creșterea dobânzilor la bonurile de trezorerie. Pentru instrumentele cu scadența de 364 de zile, rata dobânzii a urcat de la 10,2% în septembrie la 13,35% în noiembrie 2026, înregistrând o creștere de 3,15 p.p.  în doar două luni.

Analiza evidențiază două evoluții importante ale pieței VMS-urilor din Republica Moldova: pe de o parte, creșterea interesului populației pentru investițiile directe în instrumente financiare emise de stat, iar pe de altă parte, menținerea unei dependențe ridicate a finanțării publice de instrumentele cu scadențe scurte. Diversificarea maturităților și dezvoltarea plasamentelor pe termen lung rămân importante pentru reducerea riscului de refinanțare și consolidarea sustenabilității datoriei publice.