O firmă moldovenească vrea să ocupe golul lăsat de Lukoil la Aeroportul Chișinău. Decizia, pe masa autorităților

Compania „Executive JETZ Handling”, activă de doi ani pe Aeroportul Internațional Chișinău, își extinde serviciile și pregătește importul de combustibil de aviație JET A1, urmărind să devină furnizor complet de carburant pentru aeronavele comerciale, pe lângă cele de școală. În prezent, aceasta deservește avioanele de mici dimensiuni, scrie IPN.

Directorul executiv, Dorin Plugaru, a declarat că, în prezent, compania sa așteaptă decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, necesară pentru a fi transmisă Autorității Aeronautice Civile, care urmează să elibereze certificatul de operare pe aeroport.

Antreprenorul a menționat că, în prezent, firma sa deține două autocisterne de alimentare cu combustibil, cu o capacitate totală de 20 de mii de litri, însă este dificil de anticipat câte aeronave vor putea fi alimentate. Dorin Plugaru a precizat că totul depinde de cerere și de creșterea naturală a volumului de alimentări.

În același timp, directorul companiei a precizat că, în prezent, combustibilul AVGAS 100LL, folosit pentru aeronavele de mici dimensiuni, este importat din Polonia. Combustibilul JET A-1, destinat aeronavelor mari, va fi achiziționat de la rafinării străine, inclusiv din România. Totuși, pentru a putea cumpăra și distribui acest tip de carburant, firma are nevoie de licența Autorității Aeronautice Civile.

Statele Unite ale Americii au impus luna trecută sancțiuni împotriva gigantului petrolier rus „Lukoil” din cauza războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Măsurile vor intra în vigoare pe 21 noiembrie, iar situația rămâne incertă la alimentarea cu combustibil a avioanelor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, în contextul în care acest lucru era realizat de către compania rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#combustibil avia #Executive JETZ Handling #aeroport chisinau #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE