Fără majorarea tarifelor, gaura de la Energocom va continua să crească, avertizează directorul companiei

Conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat evoluția pieței europene a gazelor naturale, iar prețul de achiziție aproape s-a dublat față de prognozele de la începutul anului, a declarat într-o conferință de presă directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a justificat solicitarea depusă la ANRE cu privire la majorarea tarifelor la gaz cu peste 45%, la 20,93 lei metru cub.

Potrivit acestuia, la începutul anului, prețul forward pentru achiziția gazelor naturale era estimat la aproximativ 30 de euro/MWh, însă situația s-a schimbat din luna martie, odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

„Începând cu luna martie, am văzut o ascensiune a prețului. Dacă atunci vorbeam de o medie de 30 de euro pe megawatt-oră pentru achiziția gazelor, astăzi prețul este de 56 de euro pe megawatt-oră. Avem o creștere de aproape 100%”, a declarat Buzatu.

Șeful Energocom a explicat că, deși gazele naturale lichefiate provenite din Orientul Mijlociu reprezentau doar aproximativ 9–11% din piața europeană, conflictul a afectat întreaga piață mondială.

Potrivit acestuia, unul dintre factorii principali ai scumpirilor a fost explozia costurilor de transport maritim. Dacă anterior închirierea unui cargou costa între 70.000 și 100.000 de euro pe zi, în prezent tarifele au ajuns la aproximativ 170.000 de euro pe zi, ceea ce a alimentat creșterea prețurilor gazelor în Europa.

Buzatu a prezentat și o comparație între prognozele de la începutul anului și nivelurile actuale ale pieței. Astfel, pentru luna aprilie 2026 era estimat un preț de 29,44 euro/MWh, în timp ce în prezent acesta se ridică la aproximativ 47 euro/MWh.

Directorul Energocom a avertizat că societatea a acumulat deja devieri tarifare negative de 106 milioane de lei, iar dacă prețurile finale nu vor fi ajustate pentru a reflecta realitatea pieței, aceste pierderi vor continua să crească.

„Dacă prețurile nu vor fi corectate conform realității, Energocom va continua să acumuleze aceste devieri, care vor trebui recuperate ulterior, într-un alt exercițiu tarifar. Totuși, această chestiune ține de competența regulatorului”, a precizat Eugeniu Buzatu.

Energocom a solicitat anterior Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică aprobarea unui tarif reglementat de 20,93 lei pentru un metru cub de gaze naturale, argumentând că evoluțiile de pe piața internațională au făcut imposibilă menținerea actualului nivel al prețului.

Ieri, 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.