Fără Plan Urbanistic Zonal. Cum a devenit centrul Capitalei o junglă urbană

Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Capitalei este tergiversat din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău. Aceasta a fost concluzia din emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV care a luat în dezbatere dezvoltarea municipiului Chișinău.

Consilierul municipal Corneliu Pântea, membru al Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, a declarat că procesul de avizare a celor 810 monumente de arhitectură din zona centrală a orașului ar fi mult mai rapidă dacă nu ar fi intervenit politicul în acest proces.

„Primăria municipiului Chișinău nu are avize de la Ministerul Culturii despre cele 810 monumente istorice. Vom putea aproba Planul Urbanistic Zonal abia după ce vor fi gata avizele și documentația de proiect. Acum situația nu este blocată, oamenii își pot dezvolta locuința sau grădina, la fel și dezvoltatorii din acest perimetru pot interveni pe anumite proiecte pentru a evita stagnarea în zona respectivă”, a mai spus consilierul municipal.

Istoricul Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului, a afirmat că procesul de evaluare a monumentelor de arhitectură este unul migălos care necesită mult timp și resurse din partea autorităților.

„Încă vreo doi ani se va mai lucra la acest studiu istoric, după care se va revedea planul urbanistic zonal. Este doar o scuză, deoarece nouă ne este clar ce avem în centrul istoric al Capitalie. Noi avem foarte multe jungle și eu sunt pentru regenerare, reabilitare, reconversiune urbană. Nu trebuie să ne șocheze că centrul Capitalei se va dezvolta pe verticală, inclusiv centrul istoric are dreptul să se dezvolte pe verticală și deja a făcut-o”, a mai menționat Ion Ștefăniță.

Planul Urbanistic Zonal al centrului Capitalei cuprinde 186 perimetre urbane amplasate între străzile Ismail-Mateevici-Mihai Viteazul-Albișoara. Din cauza mai multor divergențe, documentul care prevede reguli de construcție și amenajare pentru zona respectivă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, iar în anul 2022 a fost adoptat un moratoriu care permite doar anumit intervenții în sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jungla #plan #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.