Fenomenul care zguduie Europa: Clienții unei mari bănci au retras 69 de miliarde de dolari

Războiul provocat de Putin în Ucraina acum mai mult de 420 de zile, a declanșat o bulversare pe piața financiară și energetică din Europa, dar și în lume.

Acum, o mare bancă de pe bătrânul continent a fost lovită de o criză puternică, iar clienții de la Credit Swisse din Elveția au retras numai puțin de 69 de miliarde de dolari, în primul trimestru din 2023.

După acest exod de capital, Credit Suisse a fost salvată de la faliment, fiind preluată de banca UBS, potrivit Financial Times.

Credit Suisse a suferit ieșiri de 61,2 miliarde de franci franci (68,6 miliarde de dolari) în primul trimestru al anului 2023, deoarece clienții au fugit de banca afectată, expunând amploarea sarcinii pentru UBS, după ce a preluat rivalul său elvețian.

Exodul clienților a fost cel mai acut în zilele înainte ca autoritățile de reglementare elvețiene să orchestreze salvarea de către UBS luna trecută, a anunțând luni, 24 aprilie 2023, Credit Suisse, adăugând că, deși ieșirile s-au stabilizat, acestea nu s-au inversat.

Dezvăluirile cu privire la amploarea la care clienții au fugit de la bancă sunt primele de când a fost încheiat acordul de preluare, subliniind prejudiciul cauzat afacerii care a forțat autoritățile de reglementare elvețiene să intervină.

Unitatea emblematică de gestionare a averii a Credit Suisse a pierdut 9% din active în primul trimestru, o hemoragie care va reduce comisioanele pe care le generează și „probabil să ducă la o pierdere substanțială în gestionarea averii” în al doilea trimestru.

Preluarea Credit Suisse, cu o valoare de 3,25 miliarde de dolari, este prima dată când două instituții financiare importante din punct de vedere sistemic sunt reunite de la criza din 2008-2009 și implică riscuri semnificative de integrare pentru UBS.

„Amploarea pierderilor și a ieșirilor este alarmantă”, a spus Thomas Hallett, analist la Keefe, Bruyette & Woods. „Urmează mai multe.

Pur și simplu, chiar dacă UBS este capabilă să elimine costuri de 8 miliarde de franci până în 2027, traiectoria veniturilor este atât de deteriorată, încât acordul ar putea rămâne un obstacol pentru rezultatele operaționale UBS, dacă nu se anunță un plan de restructurare mai profund”, a adăugat el.
Credit Suisse a raportat o pierdere ajustată înainte de impozitare de 1,3 miliarde de franci elvețieni pe primul trimestrul din 2023 și un venit net de 12,4 miliarde de franci elevețieni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bank #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.