Fenomenul care zguduie Europa: Clienții unei mari bănci au retras 69 de miliarde de dolari

Războiul provocat de Putin în Ucraina acum mai mult de 420 de zile, a declanșat o bulversare pe piața financiară și energetică din Europa, dar și în lume.

Acum, o mare bancă de pe bătrânul continent a fost lovită de o criză puternică, iar clienții de la Credit Swisse din Elveția au retras numai puțin de 69 de miliarde de dolari, în primul trimestru din 2023.

După acest exod de capital, Credit Suisse a fost salvată de la faliment, fiind preluată de banca UBS, potrivit Financial Times.

Credit Suisse a suferit ieșiri de 61,2 miliarde de franci franci (68,6 miliarde de dolari) în primul trimestru al anului 2023, deoarece clienții au fugit de banca afectată, expunând amploarea sarcinii pentru UBS, după ce a preluat rivalul său elvețian.

Exodul clienților a fost cel mai acut în zilele înainte ca autoritățile de reglementare elvețiene să orchestreze salvarea de către UBS luna trecută, a anunțând luni, 24 aprilie 2023, Credit Suisse, adăugând că, deși ieșirile s-au stabilizat, acestea nu s-au inversat.

Dezvăluirile cu privire la amploarea la care clienții au fugit de la bancă sunt primele de când a fost încheiat acordul de preluare, subliniind prejudiciul cauzat afacerii care a forțat autoritățile de reglementare elvețiene să intervină.

Unitatea emblematică de gestionare a averii a Credit Suisse a pierdut 9% din active în primul trimestru, o hemoragie care va reduce comisioanele pe care le generează și „probabil să ducă la o pierdere substanțială în gestionarea averii” în al doilea trimestru.

Preluarea Credit Suisse, cu o valoare de 3,25 miliarde de dolari, este prima dată când două instituții financiare importante din punct de vedere sistemic sunt reunite de la criza din 2008-2009 și implică riscuri semnificative de integrare pentru UBS.

„Amploarea pierderilor și a ieșirilor este alarmantă”, a spus Thomas Hallett, analist la Keefe, Bruyette & Woods. „Urmează mai multe.

Pur și simplu, chiar dacă UBS este capabilă să elimine costuri de 8 miliarde de franci până în 2027, traiectoria veniturilor este atât de deteriorată, încât acordul ar putea rămâne un obstacol pentru rezultatele operaționale UBS, dacă nu se anunță un plan de restructurare mai profund”, a adăugat el.
Credit Suisse a raportat o pierdere ajustată înainte de impozitare de 1,3 miliarde de franci elvețieni pe primul trimestrul din 2023 și un venit net de 12,4 miliarde de franci elevețieni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bank #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a comentat achizițiile brățărilor de monitorizare electronică de la o companie vizată anterior în investigații jurnalistice. Șeful Guvernului susține că problemele din domeniu datează de mai mulți ani, iar unele cazuri sunt încă examinate de autorități, scrie REALITATEA.MD.

Premierul a explicat că, în anul trecut, au fost organizate patru licitații pentru achiziția brățărilor, însă acestea au eșuat.

”Au fost patru licitații care nu au trecut. Deși valoarea era relativ mică și numărul acestor brățări era mic, circa 200, multe companii internaționale nu vor să participe, pentru că valoarea contractului e foarte mică (…) Vorbim de un contract de aproximativ 90.000 de euro. Și acest contract de 90.000 de euro se face pentru câțiva ani. Deci nu vorbim de o sumă mare”, a precizat Tofan.

„Acum noi trebuie să facem investigații acolo, sunt tare multe lucruri de reparat, foarte multe lucruri nu au lucrat cum trebuie (… ) Directorul și-a dat demisia, trebuie să alegem un nou șef pentru această direcție, care e extrem de importantă prin protejarea victimelor și protejarea agresorilor și inclusiv să ne uităm la componenta asta tehnologică”, a spus premierul.

Guvernul intenționează, totodată, să majoreze semnificativ banii alocați pentru achiziția brățărilor de monitorizare. Dacă în buget erau prevăzute două milioane de lei, suma ar urma să fie dublată anul viitor, până la patru milioane de lei. Premierul susține că un buget mai mare ar trebui să permită achiziția unor dispozitive mai eficiente și într-un număr suficient pentru monitorizarea agresorilor și protejarea victimelor: „Sper ca, inclusiv cu un buget mai mare, să putem cumpăra brățări mai eficiente și în suficiente cantități, ca să putem inclusiv apăra victimele de agresori”, a conchis premierul.

Crima de la Măgdăcești a readus în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-ar fi împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.