Șor, Plahotniuc și Platon puși pe jar! UE pregătește sancțiuni pentru cei care destabilizează Republica Moldova

24 Apr. 2023, 22:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Apr. 2023, 22:23 // Actual //  bani.md

Ministrul afacerilor externe român Bogdan Aurescu a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care s-a desfășurat la Luxemburg, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la București.

Oficialii europeni au abordat evoluțiile privind sprijinul UE pentru Republica Moldova și au adoptat decizii importante în acest scop, inclusiv la propunerea României și obținute cu efortul susținut al diplomației române.

Cu privire la Republica Moldova, ministrul Bogdan Aurescu a salutat obținerea acordului politic pentru crearea unui regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova și a ordinii sale constituționale, inițiativă lansată de șeful diplomației române la CAE din 20 februarie. A arătat că stabilirea acestui regim de sancțiuni, într-un timp record – cel mai rapid proces de adoptare a unui regim de sancțiuni din istoria UE – contribuie la creșterea securității și rezilienței Republicii Moldova, fiind un instrument concret pe acest palier, dar va fi, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România lucrează deja împreună cu autoritățile din Republica Moldova asupra primei liste de persoane care să fie sancționate în baza regimului de sancțiuni, care vor fi propuse după finalizarea ultimelor etape procedural-formale legate de regimul de sancțiuni.

Anterior, autoritățile Republicii Moldova i-au acuzat pe Ilan Șor, Vlad Plahoniuc și Veaceslav Platon că ar asta în spatele tentativelor de destabilizare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.