„Flota din umbră” se scufundă: Sancțiunile blochează exporturile de petrol ale Rusiei

09 Feb. 2025, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2025, 09:51 // Actual //  Ursu Victor

Rusia se confruntă cu o criză gravă în transportul petrolului, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite și alte state occidentale. Pe 10 ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a inclus 161 de tancuri petroliere rusești pe lista neagră, o măsură ce afectează atât transportul țițeiului, cât și al produselor petroliere.

Potrivit Bloomberg, sancțiunile au un efect devastator asupra capacității Rusiei de a exporta petrol. În 2024, 57% din țițeiul exportat de Moscova a fost transportat pe nave care acum sunt sancționate. Numărul total al tancurilor petroliere afectate de sancțiuni, fie ele impuse de SUA, UE sau Regatul Unit, a ajuns la 265, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a flotei utilizate pentru transporturi maritime de petrol, potrivit Bloomberg.

Costurile de transport pentru țițeiul rusesc au crescut vertiginos. Conform Argus Media, tarifele de transport au crescut cu aproape 50% din momentul impunerii sancțiunilor. De exemplu, transportul unui baril de petrol din Marea Baltică până în India a ajuns la 13 dolari, comparativ cu 10 dolari înainte de sancțiuni.

Multe dintre tancurile petroliere sancționate întâmpină dificultăți în a-și îndeplini funcțiile. Unele nave sunt blocate în porturi rusești sau chineze, în timp ce altele sunt folosite pentru stocare temporară, fără a putea efectua transporturi regulate.

Rusia depinde acum de așa-numita „flotă din umbră”, formată din nave cumpărate pentru a eluda sancțiunile. Totuși, aceste soluții devin din ce în ce mai costisitoare și riscante, având în vedere că sancțiunile continuă să se extindă. În plus, achiziția de noi nave sau utilizarea celor existente devine tot mai complicată, pe măsură ce riscurile de sancționare cresc.

Pe măsură ce sancțiunile reduc capacitatea Rusiei de a transporta petrol, Moscova se confruntă cu provocări majore. Costurile de transport cresc, iar opțiunile alternative devin din ce în ce mai limitate. Dacă situația continuă, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea suferi o scădere semnificativă, cu implicații economice grave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.