FMI laudă BNM: sistem bancar solid, reforme reale

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BNM #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026, chiar dacă, per ansamblu, contrabanda cu produse din tutun a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Potrivit datelor Novel Research, țigările provenite din Republica Moldova au reprezentat 10,2% din produsele identificate pe piața neagră din România, în scădere cu 4,9 puncte procentuale față de măsurarea precedentă.

Astfel, Republica Moldova se în urma altor surse ale țigărilor comercializate ilegal în România. Produsele provenite din Duty Free au o pondere de 29,7%, iar cele din Bulgaria reprezintă 26,9%. Totodată, țigările cu origine necunoscută au ajuns la peste 20%, după un salt de 16,4 puncte procentuale.

Scăderea ponderii produselor provenite din Republica Moldova are loc într-un moment în care piața neagră a țigaretelor din România s-a majorat. În iulie, aceasta a ajuns la aproape 14% din consumul total, față de 10,5% în luna mai, ceea ce reprezintă un avans de 3,4 puncte procentuale și cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în nord-vestul României, unde piața neagră a urcat cu 8,4 puncte procentuale, până la 17,4%, și în București, unde a crescut cu 8,1 puncte procentuale, până la 17,5%.

Cea mai mare pondere a comerțului ilegal este în sudul țării, unde acesta reprezintă 19,5% din consum, urmat de nord-est, cu 18,8%.

Creșterea contrabandei provoacă pierderi bugetului român. Reprezentanții industriei estimează că, la un nivel anualizat al pieței negre de 13,9%, pierderile bugetare s-ar ridica la aproximativ 700 de milioane de euro.