Formula de calcul care îți arată ce casă ar trebui să procuri, în funcție de venituri

Dacă plănuiești să faci un credit imobiliar și să te muți la casa ta, atunci trebuie să ții cont de sfaturile experților financiari.

Laurenţiu Mihai, trainer financiar spune că ar trebui folosită regula 3, 30 şi 10.

„Treiul din regula 3/30/10 spune aşa: casa pe care ne-o permitem este egală cu trei ori venitul anual, cumva se referă la modul în care achiziţionăm casa. Deci ori plătim 30% avansul din prima, ori plătim 15% şi ne luăm încă 15% acolo un fond de urgenţă. Rata pe care o plătim să fie de maxim 10% din venitul lunar”, a spus Laurenţiu Mihai, trainer financiar, citat de Mediafax.

Dorin, aflat în România, şi-a cumpărat recent un apartament. Nu a putut să respecte toate regulile recomandate. Ultima e cea mai grea de respectat: ca rata să fie de 10% din venitul lunar.

„Raportat la salariile care sunt câştigate în România şi dacă eşti un entry level, un beginner în piaţa muncii, nu ai cum să câştigi destul de mult încât să poţi să-ţi plăteşti şi rata şi să şi trăieşti. 40-50% pentru apartament. Şi asta este pentru o perioadă de 30 de ani”, a afirmat Dorin, proprietar.

#imobiliare #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie