FOTO, VIDEO 30 de ONG-uri și-au împărtășit experiența și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile

10 consorții, formate din 30 de ONG-uri, și-au împărtășit, la 22 martie, experiențele și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile. Printre acestea se numără angajarea asistată, programe de instruire, de formare, proiecte de asistență personală și mentorat.

Activitățile ce țin de instruirea, consultarea și angajarea persoanelor vulnerabile implementate de cele 10 consorții au început în luna mai 2022 în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia.

1122 de persoane instruite și 67 de persoane angajate în câmpul muncii

„În total, cele 10 consorții au reușit să instruiască 1122 de persoane și, ca rezultat, au angajat în câmpul muncii 67 de persoane din categorii vulnerabile”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului în desfășurare.

„Începând cu luna mai, de când lucrăm cu Fundația Est-Europeană, am angajat deja 40 de oameni. Cineva temporar, cineva la un loc de muncă permanent, cineva la stagiere. Și în departamentul de vânzări, și la depozit. Cineva e sudor, altcineva e șofer. Multe fete merg la croitorie”, spune Alexandr Curașov de la AO Centrul Regional pentru Politici Comunitare.

Foto: Alexandr Curașov, directorul Centrului Regional pentru Politici Comunitare

Această asociație este specializată pe ajutorarea foștilor deținuți și a persoanelor cu istoric de consum de droguri din toată Republica Moldova. „Oferim servicii, printre care și un program de instruire care durează trei luni. Sunt 12 tematici diferite care formează aptitudini de viață pentru reintegrarea în societate”, a adăugat Alexandr Curașov.

„Acum pilotăm serviciul de asistent personal pe malul stâng al Nistrului. Am desfășurat activități cu părinții copiilor bolnavi și am înțeles că acest serviciu este foarte necesar. Sensibilizăm serviciile sociale ale regiunii noastre, autoritățile, ne împărtășim experiența și desfășurăm o campanie de advocacy pentru a implementa acest serviciu pe malul stâng al Nistrului la nivel de stat”, a declarat Evgheni Verbanov, conducătorul organizației „От равного к равному” din stânga Nistrului.

„Am reușit să elaborăm un program de formare a persoanelor cu dizabilități pentru angajarea în câmpul muncii și chiar am reușit să instruim împreună cu colegii din Bălți, până la moment, 30 de persoane. Sunt 30 de persoane. Scopul este să facilităm incluziunea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile. Aici sunt și persoane cu dizabilității, și vârstnice. Un obiectiv este capacitarea persoanelor cu dizabilități de a se angaja în câmpul muncii, adică programe de instruire. Un alt obiectiv a fost să angajăm persoanele cu dizabilități prin mecanismul de subvenționare în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ne-am propus să consolidăm parteneriatul intersectorial și mai ales parteneriatul cu agenții economici pentru a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii”, spune Ina Cazacu, coordonatoare de program la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” din or. Criuleni.

„Vrem să schimbăm legislația”

Potrivit reprezentanților ONG-urilor, persoanele din categoriile vulnerabile – în special cele cu dizabilități de orice fel – sunt stigmatizate în societate și își găsesc mai greu un loc de muncă. Pe lângă angajările asistate la direct, aceștia încearcă să influențeze decidenții pentru a îmbunătăți legislația din domeniu.

„Sunt mai multe lacune în baza cărora vrem să facem un studiu și să le prezentăm, să le promovăm la nivel de legislație. Vrem să schimbăm legislația și anumite fenomene care să îmbunătățească situația ce ține de instruirea persoanelor cu dizabilități, pentru că majoritatea sunt marginalizate și nu nimeresc în sistemul educațional de pregătire profesională sau au doar anumite profesii care nu sunt relevante. Ne-am propus să promovăm angajarea asistată și să schimbăm mentalitatea antreprenorilor și a persoanelor publice”, a spus Iuliana Bulicanu, coordonatoare de proiect la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Antreprenorii, slab informați cu privire la facilitățile de care beneficiază la angajarea persoanelor cu dizabilități

„Angajatorii din Republica Moldova încă sunt slab informați despre subvenționarea sau ajutorul de la stat pe care-l pot avea în cazul angajării persoanelor cu dizabilități. De aici vine și motivarea lor slabă de a angaja aceste categorii de persoane”, a declarat Natalia Codrean, specialistă în angajare asistată la Asociația „MOTIVAȚIE”.

Ea a adăugat că un impediment este și pregătirea mai precară a acestei categorii de persoane pentru un anumit tip de muncă.

Foto: din stânga spre dreapta: Natalia Codrean, coordonator în cadrul AO ”Motivație”, Chișinău, Ala Ianenco, manageră de proiect AO FCPS din or. Criuleni și Iuliana Bulicanu, coordonator de proiect în cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Chișinău împărtășesc barierele de angajare a persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova

„Și, mai cu seamă, agenții economici nu înțeleg care sunt facilitățile lor în acest proces, sau care este sprijinul pentru agenți economici anume în crearea condițiilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus Ina Cazacu de la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.

Potrivit Nataliei Codrean, coordonatoare în AO ”Motivație”, un alt subiect ce merită discutat este oportunitatea păstrării actualei metode de determinare a dizabilității. „În prezent, metoda de determinare a dizabilității în Republica Moldova nu se bazează pe drepturile omului, pe abilități și pe cunoștințe, ci mai mult pe un model medical”, a precizat ea.

Această activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și sustenabilă a țării” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în perioada 2021-2024.

Fundația Est-Europeană, în calitatea sa de implementator, împreună cu partenerii de implementare – Centrul Contact și Asociația Businessului European, vor susține organizațiile societății civile în dezvoltarea a trei platforme pentru facilitarea promovării politicilor mai incluzive în domeniile mediu de afaceri și ocupării forței de muncă, comerț, antreprenoriat sociale; a 10 fonduri de antreprenoriat care vor susține financiar activității economice a tinerilor NEET; a 10 consorții de OSC care vor proiecta si implementa servicii de angajare incluziva pentru grupurile vulnerabile; a 15 întreprinderi sociale, integrând grupuri vulnerabile pe piața muncii și 6 centre regionale de suport în afaceri.

Cele 10 consorții și-au propus, ca în termen de doi ani, să angajeze cel puțin 230 de persoane cu nevoi speciale. La data de 18 mai 2022, 10 ONG-uri au semnat contractele de grant cu Fundația Est-Europeană.

#Fundatia Est-Europeana #persoane vulnerabile #ONG #instruiri #angajari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză