FOTO, VIDEO 30 de ONG-uri și-au împărtășit experiența și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile

10 consorții, formate din 30 de ONG-uri, și-au împărtășit, la 22 martie, experiențele și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile. Printre acestea se numără angajarea asistată, programe de instruire, de formare, proiecte de asistență personală și mentorat.

Activitățile ce țin de instruirea, consultarea și angajarea persoanelor vulnerabile implementate de cele 10 consorții au început în luna mai 2022 în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia.

1122 de persoane instruite și 67 de persoane angajate în câmpul muncii

„În total, cele 10 consorții au reușit să instruiască 1122 de persoane și, ca rezultat, au angajat în câmpul muncii 67 de persoane din categorii vulnerabile”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului în desfășurare.

„Începând cu luna mai, de când lucrăm cu Fundația Est-Europeană, am angajat deja 40 de oameni. Cineva temporar, cineva la un loc de muncă permanent, cineva la stagiere. Și în departamentul de vânzări, și la depozit. Cineva e sudor, altcineva e șofer. Multe fete merg la croitorie”, spune Alexandr Curașov de la AO Centrul Regional pentru Politici Comunitare.

Foto: Alexandr Curașov, directorul Centrului Regional pentru Politici Comunitare

Această asociație este specializată pe ajutorarea foștilor deținuți și a persoanelor cu istoric de consum de droguri din toată Republica Moldova. „Oferim servicii, printre care și un program de instruire care durează trei luni. Sunt 12 tematici diferite care formează aptitudini de viață pentru reintegrarea în societate”, a adăugat Alexandr Curașov.

„Acum pilotăm serviciul de asistent personal pe malul stâng al Nistrului. Am desfășurat activități cu părinții copiilor bolnavi și am înțeles că acest serviciu este foarte necesar. Sensibilizăm serviciile sociale ale regiunii noastre, autoritățile, ne împărtășim experiența și desfășurăm o campanie de advocacy pentru a implementa acest serviciu pe malul stâng al Nistrului la nivel de stat”, a declarat Evgheni Verbanov, conducătorul organizației „От равного к равному” din stânga Nistrului.

„Am reușit să elaborăm un program de formare a persoanelor cu dizabilități pentru angajarea în câmpul muncii și chiar am reușit să instruim împreună cu colegii din Bălți, până la moment, 30 de persoane. Sunt 30 de persoane. Scopul este să facilităm incluziunea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile. Aici sunt și persoane cu dizabilității, și vârstnice. Un obiectiv este capacitarea persoanelor cu dizabilități de a se angaja în câmpul muncii, adică programe de instruire. Un alt obiectiv a fost să angajăm persoanele cu dizabilități prin mecanismul de subvenționare în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ne-am propus să consolidăm parteneriatul intersectorial și mai ales parteneriatul cu agenții economici pentru a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii”, spune Ina Cazacu, coordonatoare de program la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” din or. Criuleni.

„Vrem să schimbăm legislația”

Potrivit reprezentanților ONG-urilor, persoanele din categoriile vulnerabile – în special cele cu dizabilități de orice fel – sunt stigmatizate în societate și își găsesc mai greu un loc de muncă. Pe lângă angajările asistate la direct, aceștia încearcă să influențeze decidenții pentru a îmbunătăți legislația din domeniu.

„Sunt mai multe lacune în baza cărora vrem să facem un studiu și să le prezentăm, să le promovăm la nivel de legislație. Vrem să schimbăm legislația și anumite fenomene care să îmbunătățească situația ce ține de instruirea persoanelor cu dizabilități, pentru că majoritatea sunt marginalizate și nu nimeresc în sistemul educațional de pregătire profesională sau au doar anumite profesii care nu sunt relevante. Ne-am propus să promovăm angajarea asistată și să schimbăm mentalitatea antreprenorilor și a persoanelor publice”, a spus Iuliana Bulicanu, coordonatoare de proiect la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Antreprenorii, slab informați cu privire la facilitățile de care beneficiază la angajarea persoanelor cu dizabilități

„Angajatorii din Republica Moldova încă sunt slab informați despre subvenționarea sau ajutorul de la stat pe care-l pot avea în cazul angajării persoanelor cu dizabilități. De aici vine și motivarea lor slabă de a angaja aceste categorii de persoane”, a declarat Natalia Codrean, specialistă în angajare asistată la Asociația „MOTIVAȚIE”.

Ea a adăugat că un impediment este și pregătirea mai precară a acestei categorii de persoane pentru un anumit tip de muncă.

Foto: din stânga spre dreapta: Natalia Codrean, coordonator în cadrul AO ”Motivație”, Chișinău, Ala Ianenco, manageră de proiect AO FCPS din or. Criuleni și Iuliana Bulicanu, coordonator de proiect în cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Chișinău împărtășesc barierele de angajare a persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova

„Și, mai cu seamă, agenții economici nu înțeleg care sunt facilitățile lor în acest proces, sau care este sprijinul pentru agenți economici anume în crearea condițiilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus Ina Cazacu de la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.

Potrivit Nataliei Codrean, coordonatoare în AO ”Motivație”, un alt subiect ce merită discutat este oportunitatea păstrării actualei metode de determinare a dizabilității. „În prezent, metoda de determinare a dizabilității în Republica Moldova nu se bazează pe drepturile omului, pe abilități și pe cunoștințe, ci mai mult pe un model medical”, a precizat ea.

Această activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și sustenabilă a țării” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în perioada 2021-2024.

Fundația Est-Europeană, în calitatea sa de implementator, împreună cu partenerii de implementare – Centrul Contact și Asociația Businessului European, vor susține organizațiile societății civile în dezvoltarea a trei platforme pentru facilitarea promovării politicilor mai incluzive în domeniile mediu de afaceri și ocupării forței de muncă, comerț, antreprenoriat sociale; a 10 fonduri de antreprenoriat care vor susține financiar activității economice a tinerilor NEET; a 10 consorții de OSC care vor proiecta si implementa servicii de angajare incluziva pentru grupurile vulnerabile; a 15 întreprinderi sociale, integrând grupuri vulnerabile pe piața muncii și 6 centre regionale de suport în afaceri.

Cele 10 consorții și-au propus, ca în termen de doi ani, să angajeze cel puțin 230 de persoane cu nevoi speciale. La data de 18 mai 2022, 10 ONG-uri au semnat contractele de grant cu Fundația Est-Europeană.

#Fundatia Est-Europeana #persoane vulnerabile #ONG #instruiri #angajari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.