Frisoane la Moscova! Securitatea Moldovei sub aripa UE

Statutul de țară candidată la Uniunea Europeană dă primele roade – astăzi, la Praga, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI), a fost semnat Acordul de înființare a unui Centru JAI la Chișinău. Este pentru prima data când țara noastră participă la Consiliul JAI și tot pentru prima dată Uniunea Europeană deschide, în afara granițelor sale, un HUB de sprijin pentru securitate internă și management al frontierelor – în Republica Moldova, susține președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit președintei, este o veste îmbucurătoare, pentru că aceasta înseamnă mai multă siguranță și mai multă stabilitate pentru noi și pentru țările vecine, dar și mai multă protecție în fața amenințărilor aduse de războiul din Ucraina. Contribuim, astfel, la consolidarea și la extinderea spațiului european de securitate, care de acum încolo va cuprinde și țara noastră.

Decizia de astăzi este o dovadă a încrederii partenerilor europeni față de Moldova și un pas concret – încă unul – spre integrarea europeană a țării. Urmează alte discuții și alte decizii, pe alte sectoare, care vor întări și mai mult parcursul nostru european.

#securitate #Maia Sandu #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi