Frisoane la Moscova! Securitatea Moldovei sub aripa UE

Statutul de țară candidată la Uniunea Europeană dă primele roade – astăzi, la Praga, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI), a fost semnat Acordul de înființare a unui Centru JAI la Chișinău. Este pentru prima data când țara noastră participă la Consiliul JAI și tot pentru prima dată Uniunea Europeană deschide, în afara granițelor sale, un HUB de sprijin pentru securitate internă și management al frontierelor – în Republica Moldova, susține președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit președintei, este o veste îmbucurătoare, pentru că aceasta înseamnă mai multă siguranță și mai multă stabilitate pentru noi și pentru țările vecine, dar și mai multă protecție în fața amenințărilor aduse de războiul din Ucraina. Contribuim, astfel, la consolidarea și la extinderea spațiului european de securitate, care de acum încolo va cuprinde și țara noastră.

Decizia de astăzi este o dovadă a încrederii partenerilor europeni față de Moldova și un pas concret – încă unul – spre integrarea europeană a țării. Urmează alte discuții și alte decizii, pe alte sectoare, care vor întări și mai mult parcursul nostru european.

#securitate #Maia Sandu #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.