„Nu avem bani!” Cu războiul la hotar, Chișinăul renunță la reprezentantul militar al R. Moldova la NATO și UE

Guvernul de la Chișinău a decis să excludă funcția de atașat militar la Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, care este și Reprezentantul Militar al Republicii Moldova la NATO și UE. Se întâmplă în plină criză de securitate regională, când Rusia a invadat țara vecină, Ucraina, iar experții vorbesc despre faptul că Moldova trebuie să-și consolideze relațiile cu Occidentul.

Motivul pentru care guvernul vrea să lichideze aceasta funcție este diminuarea cheltuielilor statului.

„Cu referire la excluderea atașatului militar din Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, această modificare a parvenit la solicitarea Ministerului Apărării, care în urma unei analize profunde a funcționalității și randamentul funcției/post respectiv în dezvoltarea sectorului de securitate și apărare a statului, în general, al dezvoltării relațiilor militar diplomatice a Ministerului Apărării, în special în contextul reviziunii cheltuielilor bugetare”, se arată într-un proiect de Hotărâre, elaborat de ministerul de Externe de la Chișinău și care va fi dezbătut la ședința de Guvern din 13 iulie.

Până în prezent, atașatul militar la Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei era numit printr-un ordin al ministerului Apărării, iar ministerul de Externe emitea ordinul de detașare.

Principalul scop al cooperării Republicii Moldova cu NATO este dezvoltarea și îmbunătățirea capabilităților militare pentru apărarea intereselor naționale, integritatea teritorială și independența. De la aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace din 1994, armata noastră a beneficiat de mai multe programe, instruiri și exerciții militare.

#NATO #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.