(GALERIE FOTO) Cum arată primul HOTEL din spațiu care ar putea fi operațional în 2027

02 Mart. 2021, 09:40
 // Categoria: Homepage // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 09:40 // Homepage //  Realitatea.md

Construcția primului hotel spațial care va fi amplasat pe orbita joasă a Pământului va începe în 2025. Acesta va fi dotat cu restaurante, cinematografe și camere pentru până la 400 de persoane. Hotelul va include, de asemenea, o sală de gimnastică, bucătărie, bar și alte facilități esențiale pentru persoanele care urmează să fie pe termen lung pe stație. Dezvoltată de Orbital Assembly Corporation (OAC), Stația Voyager ar putea fi operațională din 2027, cu infrastructura construită pe orbită în jurul Pământului.

Stația spațială va fi un cerc mare și se va roti pentru a genera gravitație artificială care va fi stabilită la un nivel similar cu gravitația găsită pe suprafața Lunii.

Nu au fost dezvăluite detalii privind costul pentru construirea stației spațiale sau costul pentru o noapte în hotel, deși OAC spune că cheltuielile pentru construcție devin mai ieftine datorită SpaceX, Falcon 9 și viitorul Starship.

Stația spațială din clasa Voyager va fi alcătuită dintr-o serie de inele, cu un număr de „module” atașate la partea exterioară a inelelor.

Conceptul pentru Stația Voyager, care este o idee similară, dar la o scară mult mai mare, a apărut pentru prima dată în 2012, odată cu lansarea Fundației Gateway.

OAC a fost fondată de Gateway pentru realizarea viziunii unei stații orbitale cu scopul de a fi operațională până în 2027.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.