Gavrilița intră în forța! Începe lupta cu fugarii Șor și Plahotniuc

01 Nov. 2022, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Nov. 2022, 11:09 // Actual //  bani.md

Activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova. În acest sens, Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un șir de decizii care vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, se arată în decizia CSE.

Potrivit deciziei, entitățile raportoare vor aplica măsuri de precauție sporită privind tranzacțiile ce nu corespund activității zilnice a persoanelor supuse sancțiunilor, precum și a persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate acestora. Lista celor din urmă va fi elaborată și actualizată de către Serviciul de Informații și Securitate, care va colabora în acest sens cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Banca Națională a Moldovei și alte autorități publice cu competențe incidente în domeniul dat.

De asemenea, entitățile raportoare se vor abține de la executarea activităților și tranzacțiilor, inclusiv a celor ce țin de achitarea dividendelor, înstrăinarea de bunuri imobile, mobile și valori mobiliare, realizate de către persoanele vizate, pentru un termen de până la 5 zile lucrătoare. În același timp, Agenția Servicii Publice, Depozitarul Central Unic, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abține de la executarea oricăror activități ce ar facilita transferul și/sau convertirea acestora pentru persoanele vizate. Despre acțiunile inițiate, entitățile vor informa imediat sau nu mai târziu de 24 de ore Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

La rândul său, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor va emite decizii de sistare atât a executării activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, cote-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, cât şi a înregistrării drepturilor asupra acestora, pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. Serviciul va informa Guvernul despre toate măsurile întreprinse.

15 Oct. 2026, 13:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariul minim pe economie ar urma să ajungă la 7600 de lei de la 1 ianuarie 2027, potrivit unei înțelegeri între patronate și sindicate. Cele două părți au convenit asupra acestei sume după mai multe runde de negocieri, însă Guvernul nu a luat deocamdată o decizie cu privire la nivelul salariului minim stabilit la nivel național.

Ana Groza, șeful Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), a declarat că acordul bilateral prevede aplicarea salariului minim de 7 600 de lei de către membrii direcți și indirecți ai organizației patronale, începând cu anul viitor.

„În urma discuțiilor și negocierilor bilaterale dintre CNSM și CNPM, am decis semnarea acestei convenții bilaterale ca, de la 1 ianuarie 2027, salariul minim pe economie să fie de 7.600 de lei”, a explicat Groza.

Potrivit acesteia, negocierile au pornit de la o solicitare mai ambițioasă a sindicatelor, care insistau ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie, echivalentul a aproximativ 8.700 de lei. Ulterior, părțile au discutat despre un salariu minim de 8.000 de lei, pentru ca în final să ajungă la compromisul de 7600 de lei.

„Urmare a consultărilor interne cu membrii Confederației Naționale a Patronatului, am obținut mandatul de a semna această convenție bilaterală în valoare de 7.600 de lei”, a precizat reprezentanta patronatelor.

Groza a subliniat că înțelegerea dintre patronate și sindicate nu înlocuiește hotărârea Guvernului privind salariul minim, dar ar putea servi drept reper pentru autorități.

„Noi am decis că, la nivel bilateral, cu sindicatele, mergem pe versiunea noastră și, ca un stimul, ca o locomotivă, să stimulăm economia. Poate și Guvernul Republicii Moldova va lua exemplul nostru și se va inspira pentru a crește salariul minim pe economie”, a declarat Ana Groza.

De cealaltă parte, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a salutat acordul dintre patronate și sindicate, dar a precizat că Executivul se află încă în etapa analizelor cu privire la salariul minim pentru 2027.

„Noi salutăm faptul că patronatele și sindicatele au convenit asupra salariului minim de 7.600 de lei în sectorul real. Este un drept de negociere care există între patronate și sindicate pentru stabilirea acestui salariu”, a afirmat ministra.

Potrivit Nataliei Plugaru, Guvernul trebuie să evalueze impactul bugetar al unei eventuale majorări, în condițiile în care decizia va influența și cheltuielile pentru salariații remunerați din bugetul de stat.

„Suntem la moment în discuții interne și analize, ca să vedem care va fi impactul bugetar pentru anul următor, pentru că stabilirea oricărei limite a salariului minim are impact asupra bugetului de stat, asupra tuturor salariaților care sunt finanțați din bugetul de stat”, a explicat ministrul.

Ministrul a reiterat că obiectivul Guvernului este majorarea salariului minim până la 10.000 de lei în anul 2030.

„Ca Guvern, ne-am propus să ajungem la un salariu minim de 10.000 de lei până în anul 2030. Ne vom ține de această țintă”, a declarat Natalia Plugaru.